În camera de control a unui centru de cercetare din România, inginera Antonia Toma, care coordonează tirul, activează cel mai puternic laser din lume, cu promisiuni revoluționare, de la sănătate la spațiu.
Cifrele sunt amețitoare, mai exact, sistemul este capabil să atingă un vârf de 10 petawați (10 la puterea de 15 wați) pentru un timp ultrascurt, de ordinul unei femtosecunde (o milionime de miliardime de secundă).
În fața unui perete de ecrane care afișează fascicule luminoase, inginera în vârstă de 29 de ani verifică o serie de indicatoare înainte de a începe numărătoarea inversă.
Cadenţa acestor tiruri efectuate pe ținte situate în camere experimentale este în prezent foarte mare – 30 până la 40 pe zi, scrie RTV.
Citește și: Cât costă cel mai scump apartament dintr-unul dintre polii sărăciei din România
Avem cel mai puternic laser din lume. Va fi folosit în spațiu și sănătate
O muncă ”stresantă, dar și foarte plină de satisfacții”, având în vedere echipele de cercetători care vin din întreaga lume pentru a testa acest echipament unic, spune ea pentru AFP, în cadrul unei vizite de presă organizate săptămâna aceasta în această locaţie din apropierea Bucureștiului.
Pe cealaltă parte a geamului, rânduri lungi de cutii roșii și negre adăpostesc două lanțuri de lasere.
În interior se află o minune tehnologică: cristale de safir de titan care, excitate sub efectul unei pompe optice, emit fasciculul, sute de oglinzi de toate dimensiunile sau reţele de difracție acoperite cu aur.
A fost nevoie de ”câteva zeci de milioane de euro, 450 de tone de echipamente și o instalare atentă pentru a atinge acest nivel excepțional de performanță”, explică Franck Leibreich, responsabil cu activitățile laser pentru grupul francez Thales care operează sistemul.
Dotată cu placă antivibraţie, cladirea, care a necesitat o investiţie de 320 de milioane de euro, finanţată în principal de UE, este mândria Romaniei, chiar dacă au fost probleme la construcția unei unități de producție de raze gamma și aceasta nu va fi finalizată decât în 2026.
Ce tehnică a folosit
Gérard Mourou, laureat al Premiului Nobel pentru fizică 2018, a spus că ”foarte emoţionat” de această ”odisee incredibilă”, din Statele Unite, unde a petrecut treizeci de ani, până la concretizarea în Europa a acestui proiect născut în anii 2000 în cadrul Infrastructurii Europene ELI (Extreme Light Infrastructure).
„Se porneşte de la un mic grăunte luminos, cu foarte, foarte puțină energie, care va fi amplificată de milioane și milioane de ori”, explică el, cu aerul de copil uimit, în ciuda celor 79 de ani și a părului alb, în fața „uriașului pas făcut” și „puterilor fenomenale” atinse.
Această tehnică, numită ”Chirped Pulse Amplification” CPA), a dezvoltat-o împreună cu cercetătoarea canadiană Donna Strickland și co-laureată Nobel, atunci studenta lui, la mijlocul anilor 1980.
Citește și: SUA, în cursa energiei nucleare cu Rusia și China. Construiesc reactoare modulare și în România
La ce ar putea fi folosit laserul
De altfel, alte aplicații posibile includ tratarea deșeurilor nucleare prin reducerea duratei radioactivității sau chiar ”curățarea spațiului” aglomerat cu nenumărate resturi ”echivalentul a patru Turnuri Eiffel, deci 28.000 de tone”.
În acest caz, ”laserul ar putea fi folosit pentru a elimina aceste deșeuri și a produce un fel de efect de rachetă capabil să le scoată de pe orbită”.
Laserul, ale cărui principii elementare au fost descrise în 1916 de Einstein – s-a impus în viața noastră de zi cu zi, de la CD-uri până la cititoare de coduri de bare la supermarket sau chiar în industrie, unde aceste instrumente de precizie sunt folosite la sudare sau tăiere.
