Când „cad” Paștele ortodox și catolic în 2024? Marea sărbătoare a Învierii Domnului este prăznuită la date diferite, de obicei, de cele două majore confesiuni creștine. Dar anul viitor diferența de datare va fi una uriașă, de cinci săptămâni. Care sunt motivele acestei diferențe?
Când „cad” Paștele ortodox și catolic în 2024? Între cele două sărbători este o diferență uriașă
În 2024, creștinii ortodocși și cei catolici vor sărbători Paștele la date total diferite, între care va exista o diferență foarte mare.
Deși, practic, celebrează același lucru, Învierea Domnului, ei se vor bucura de acest lucru cu o diferență de cinci săptămâni. Astfel, Paștele catolic este stabilit pentru 31 martie, în timp ce cel ortodox va fi tocmai pe 5 mai.
Dar de unde vin toate aceste diferențe de datare a celei mai mari sărbători a creștinătății?
Calcularea datei la care creştinii sărbătoresc Paştele ţine două fenomene naturale, unul cu dată fixă – echinocţiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare – luna plină. Aceasta din urmă face ca data Paştelui să varieze în fiecare an.
Citește și: Postul Crăciunului a început. Ce nu trebuie sau ce trebuie să faci în această perioadă de rugăciune
Originile sărbătorii pascale sunt legate de sărbătorile mai vechi ale renaşterii naturii şi ale echinocţiului de primăvară. Poporul evreu marchează prin sărbătoarea Paştelui eliberarea din sclavie şi plecarea din Egipt.
La începutul erei noastre, în perioada în care a trăit Iisus, data Paştelui iudeu (Pesah) era fixată în ziua de 14 în luna Nisan (după calendarul lunar), ziua cu prima Lună plină a primăverii.
Nisan este prima lună a anului în calendarul asirian, iar în cel iudaic este prima lună a anului ecleziastic şi a şaptea lună (a opta în anii bisecţi) a anului secular.
Cei mai mulți creștini din Egipt, Grecia si Apus, sărbătoreau Paștele în aceeași zi din săptămâna în care a murit și a înviat Hristos.
Moartea lui Iisus „pica” întodeauna în vinerea cea mai apropiată de 14 Nisan, ziua fiind numită „Paștile Crucii”, iar Învierea era sărbătorită în duminica următoare, care cădea mereu după 14 Nisan sau după prima lună plină ce urma echinocțiului de primăvară, ziua fiind numită pe atunci „Paștile Învierii”, conform crestinortodox.ro.
Diferențele cu privire la data serbării Paștelui au dus la controverse și dezbinări în unele Biserici timpurii. Pentru a se ajunge la o uniformizare a sărbătorii, în 325, la primul Sinod Ecumenic de la Niceea, convocat de împăratul Constantin cel Mare, s-a stabilit că Paștele va fi sărbătorit totdeauna duminica.
Citește și: Legenda Bisericii din Densuș, care e unică în România: Se crede că a fost templul zeului Marte
O altă decizie luată a fost că duminica respectivă va fi cea imediat următoare lunii pline de după echinocțiul de primăvară. Când data Paștelui iudaic cade duminica, Paștele creștin va fi serbat duminica următoare, pentru a nu coincide cu acesta, dar nici să nu-l preceadă.
Sinodul de la Niceea a mai stabilit că data Pastelui din fiecare an va fi calculată de către Patriarhia din Alexandria, iar aceasta o va comunica, la timpul potrivit, și celorlalte Biserici creștine.
Vreme de secole, Biserica Răsăriteană și cea Apuseană au săprbătorit Paștele la aceeași dată. Dar, după Marea Schismă din 1054, Biserica Creştină a fost împărţită în două – cea Apuseană, sub autoritatea Papei şi cea Răsăriteană, sub autoritatea Patriarhului de la Constantinopol.
După o vreme, a intrat „în ecuație” situația calculării calendarului și diferențeșe ce au rezultat din acest lucru. Până spre finalul secolului al XVI-lea, întreaga lume creștină a folosit calendarul iulian, numit ulterior „pe stil vechi”.
Dar, în 1582, Papa Grigore al XIII-lea a reformat acest calendar, din cauza erorilor acestuia faţă de calendarul astronomic, făcând trecerea la calendarul modern, ce-i poartă numele, gregorian.
Din motive de ordin confesional bisericile ortodoxe nu au acceptat reforma gregoriană, păstrând în continuare calendarul iulian.
Cu timpul, diferenţa dintre cele două calendare, care la sfârşitul secolului al XVI-lea era de 10 zile, a continuat să crească, iar după 1900 ea a ajuns sa fie de 13 zile.
Congresul interortodox desfăşurat la Istanbul (Constantinopol) în anul 1923 a hotărât adoptarea calendarului gregorian şi în bisericile ortodoxe, rămânând însă la latitudinea fiecărei biserici ortodoxe autocefale să aleagă momentul oportun pentru această trecere.
Citește și: FOTO Povestea bisericii din Vâlcea care a fost ctitorită de haiduci: Pictura e intactă de 200 de ani
Tot atunci s-a hotărât ca data Paştelui pentru ortodoxie să se calculeze în continuare după calendarul iulian, până când toate bisericile ortodoxe autocefale vor adopta calendarul gregorian, evitându-se astfel diferenţele liturgice din sânul Ortodoxiei.
În prezent Biserica Ortodoxă Română aplică ambele calendare pentru cele două mari sărbători creștine ale anului: calendarul gregorian, pentru Nașterea Domnului (Crăciun) și pe cel iulian pentru Înviere (Paște).
Astfel, deşi este cea mai importantă sărbătoare creştină, Paştele catolic şi cel ortodox nu cad în aceeaşi zi decât rareori.
Una dintre aceste rare ocazii va fi chiar în 2025, când Paștele va fi sărbătorit la aceeași dată, pe 20 aprilie.
