Care domnitor a vrut să unească cele trei Țări Române înaintea lui Mihai Viteazul? De ce a eșuat?

Care domnitor a vrut să unească cele trei Țări Române înaintea lui Mihai Viteazul? De ce a eșuat?

Deși a domnit doar doi ani pe tronul Mușatinilor în Moldova, în perioada, 18 noiembrie 1561 - 5 noiembrie 1563, Ioan Iacob Heraclid intrat în istoria noastră prin două direcții majore.

Prima a fost ceea ce s-a numit „planul dacic” de realizare a unei uniri a celor trei Țări Române. A doua a reprezentat-o faptul că a devenit eroul dramei istorice scrise de Vasile Alecsandri, „Desport Vodă”, supranume cu care este cunoscut mai degrabă cunoscut.

De origine greacă, s-a născut pe insula Creta sau Samos, în 1511, unde tatăl său era marinar. Destinul i s-a schimbat după ce a intrat în slujba unui nobil grec, Iacob Eraclide, care purta titlul de despot de Samos și Paros. Acesta provenea, cel mai probabil, din aristocrația bizantină.

Citește și: Singurul domnitor al Moldovei care putea rupe o potcoavă cu mâinile. A devenit personaj de roman

Pe patul de moarte, despoptul grec l-a numit pe Ioan Iacob drept moștenitorul său, care a profitat de acest lucru, dându-se ulterior drept fiul natural al acestuia, potrivit bzi.ro.

Astfel, a obținut dreptul de a purta titlul ereditar de principe. După multe aventuri prin Franța, unde a studiat medicina, dar a activat și ca mercenar, el ajunge la curtea lui Alexandru Lăpușneanu, domnul Moldovei. 

Bănuit de uneltiri pentru a fura tronul, Heraclid fuge la un prieten polonez, dar obține sprijin imperial, de la împăratul Ferdinand și a năvălit în Moldova. L-a înfrânt pe Lăușeanu în bătălia de la Verbia, la 10 noiembrie 1561 și devine domnitor al Moldovei.

Planurile sale ulterioare au fost cel puțin curajoase și interesante. În februarie 1562, la câteva luni după luarea domniei, Despot Vodă lansează de la Vaslui un apel către moldoveni în care, afirmând originea lor romană, îi chema să-l sprijine în noua campanie antiotomană.

Apoi, gândește o uniune personală a celor trei Țări Române. Cea cu Țara Românească voia s-o facă prin căsătoria cu o soră a domnitorului Petru cel Tânăr, cu care semnase act de „prietenie şi bună vecinătate“.

Nunta urma să aibă loc la data de 6 octombrie 1562, dar n-a mai avut loc, din cauza schimbării contextului politic.

Despot Vodă plănuia să ocupe şi Transilvania, dar pe calea armelor, după cum se menţionează în lucrarea „O încercare de unificare a celor trei ţări române în timpul domniei lui Despot-Vodă (1561-1563)“ a istoricului Adina Berciu.

La început, i-a trimis lui Ioan II Sigismund Zapolya, principele Transilvaniei, o scrisoare, prin care-i oferă ajutorul, după care domnitorul Moldovei solicită două cetăţi care aparţinuseră Moldovei şi fuseseră luate de puterea din Transilvania. 

Este vorba de cetăţile Ciceiul şi Cetatea de Baltă. Ocazia de a ocupa întrega Transilvanie, ceea ce urmărea de fapt, se ivește odată cu izbucnirea răscoalei secuilor, în primăvara lui 1562 și mizând pe sprijinul armatei imperiale. Cum acesta nu mai sosește, Despot Vodă e nevoit să renunțe la acest plan.

Mai mult, a fost silit să se apare de atacurile boierilor nemulțumiți. O oaste condusă de hatmanul Ștefan Tomșa l-a înfrânt pe domnul de origine greacă, care, după luptă, l-a ucis pe Despot Vodă cu buzduganul.

Capul său a fost trimis la Constantinopole, ca semn de supunere din partea noului domnitor, Tomșa însuși.

Citește și: Cine a fost singurul domnitor român care s-a înecat cu tot cu calul? Avea doar 24 de ani

Așa s-a încheiat odiseea acestui adevărat aventurier care a ocupat tronul Moldovei, dar care a fost conștient de originea comună a tuturor românilor și care a plănuit să unească cele trei Țări Române sub sceptrul său, cu aproape o jumătate de secol înainte de Mihai Viteazul.

Nu trebuie neglijat nici faptul că Ioan Iacob Heraclid a bătut primul taler moldovenesc, o monedă emisă după model occidental, dar pentru baterea căruia a folosit metalul prețios obținut din topirea unor obiecte de cult.