Care este originea petrecerii de Revelion? A sărbători în noaptea dintre ani, poate că ni se pare un lucru absolut normal, la ora actuală. Dar acest fel de a sărbători înnoirea anului nu a fost deloc ceva specific românilor, acest obicei croindu-și cale în țara noastră abia spre finalul secolului al XIX-lea.
Care este originea petrecerii de Revelion? Când a apărut în România?
Noaptea de Revelion este cea în care se schimbă anii, în care petrecem alături de familie și prieteni, țesând planuri pentru noul an și sperând ca el să aducă numai lucruri bune.
Dar acest obicei de a sărbători printr-o petrecere Anul Nou nu a fost deloc ceva obișnuit pentru români, de-a lungul vremurilor.
Strict etilmologic, cuvântul „revelion” este un neologism împrumutat din limba franceză, de la „réveiller”, care înseamnă „a se trezi”, „a fi treaz”. De aici derivă cuvântul „Revellion” care înseamnă o masă luată noaptea târziu.
Citește și: Azuga bate celebra stațiune St. Moritz de Revelion: De la 1.900 € pachetul, contra 1.400 € camera
Într-un vechi dicţionar de neologisme al paharnicului Constantin Stamati, apărut la Iaşi, în 1851, prin „revelion” se înţelegea „cina după bal, mai ales la anul nou”, deci nu doar la sfârşitul anului civil calendaristic.
Astăzi, cuvântul „revelion” desemnează nu doar noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie, ci și petrecerea care are loc cu acea ocazie.
Cuvântul „revelion” a pătruns în vocabularul românesc în secolul XIX lea, în mediul boieresc. Influența a venit mai ales prin copiii boierilor trimiși la studii în Occident, care luaseră la cunoştinţă de acest obicei existent în vestul Europei.
Dar abia spre sfârşitul secolului al XIX-lea încep să se organizeze Revelioane, cu adevărat. și în România. Firește, de către familiile boiereşti sau burgheze cosmopolite, potrivit ziarulunirea.ro.
În lumea satului românesc, acest obicei vestic era inexistent pe atunci. Aici erau respectate obiceiurile populare şi sărbătorile religioase.
Citește și: METEO Vom avea zăpadă de Crăciun și de Revelion? Cum va fi vremea în ianuarie?
Odată cu instaurarea comunismului s-au deschis porţile Revelioanelor şi pentru oamenii de rând. Mai precis, erau organizate mai peste tot în cantine muncitoreşti şi cămine culturale. După 1990, unele
Revelioane au căpătat dimensiuni mastodontice, prin concertele cu mii de oameni adunați în diferite piețe largi din orașe sau, altfel, prin faimoasele „Vanghelioane”, organizate de fostul primar al sectorului 5, Marian Vanghelie.
Pe de altă parte, profesorul universitar Ion Ghinoiu susţine că Revelionul nu este altceva decât un ceremonial funerar al antichităţii geto-dace ocazionat de moartea şi renaşterea simbolică a primului zeu al omenirii, Anul, mai scrie sursa citată.
Astfel, stingerea luminilor în noaptea de Revelion ar semnifica întunericul şi haosul desăvârşit provocat de moartea divinităţii, iar aprinderea luminilor ar simboliza naşterea divinităţii. Începând cu 1 ianuarie am ajunge să vorbim de un an întinerit.
Ion Ghioniu susţine că ideea înnoirii timpului supravieţuieşte şi în Calendarul popular unde Dragobete, Sangiorz, sunt tineri şi sărbătoriţi în prima parte a anului, în vreme ce la finele anului sunt sărbătoriţi bătrânii: Moş Nicolae, Moş Ajun, Moş Crăciun.
Astăzi, cuvântul „revelion” desemnează petrecerea care are loc în noaptea de 31 decembrie, la trecerea dintre ani și este sărbătorit înpe aproape tot globul, inclusiv în România, prin mese îmbelșugate, dans și muzică.
Citește și: În ce zi pică Revelionul în acest an? Câte zile libere vor avea românii?
