Paștele Blajinilor este o sărbătoare cu origini străvechi, nerecunoscută de Biserica Ortodoxă Română, care nu i-a dedicat nicio rânduială bisericească specifică. Dar mulți români, mai ales din zonele rurale sau trecuți de o anumită vârstă, știu de eveniment, ba chiar respectă regulile instituite prin tradiție, de-a lungul timpului.
Ce este Paștele Blajinilor, sărbătoarea respinsă de Biserică? Considerați primii oameni de pe Pământ
La opt zile după Învierea Domnului, imediat după Duminica Tomii, credința populară a stabilit că e marcat Paștele Blajinilor.
Sărbătoarea se bazează pe legende străvechi, păgâne, de aceea nu este marcată în calendarul bisericesc, iar Biserica nici nu i-a alocat vreo slujbă specifică.
Citește și: Care este originea expresiei „s-a dus pe apa sâmbetei”? De ce este specific românească?
Potrivit legendelor, Blajinii fac parte din cei dintâi oameni de pe pământ. Trăiesc fără femeile lor, conviețuiesc cu ele numai 30 de zile pe an în vederea procreației.
Ei sunt incapabili de a face rău, s-ar afla dincolo de lumea văzută, pe unde se varsă Apa Sâmbetei, în delta ei, pe Ostroavele Albe, conform crestinortodox.ro.
După cum explică Victor Kernbach, în „Mitologie română”, despre „Apa Sâmbetei” se spune că este un râu care izvorăşte din rădăcinile „Bradului Lumii”, un fel de Pom al Vieţii pomenit în Biblie, în primul capitol, „Facerea”, aflat în Rai.
„Apa Sâmbetei” sau „Apa Morţilor”, cum i se mai spune, este hotarul între lumea aceasta şi lumea de dincolo.
Este echivalentul râului Styx din mitologia grecească, apă pe care cei decedați trebuia să o traverseze plătind un bănuț luntrașului Caron.
Paștele Blajinilor încă este sărbătorit mai ales în zone din Moldova și Basarabia - transilvaniareporter.ro
Preocupările Blajinilor sunt postul și rugăciunile pentru cei vii. Deși sunt virtuoși, nu știu cum să calculeze data Sfintelor Paști. Oamenii le vestesc acestora că a venit Paștele prin intermediul apei, aruncând pe ea coji de ouă roșii.
Citește și: Ce înseamnă „victorie a la Pirus”, de fapt? Care a fost evenimentul ce a dus la apariția expresiei?
Conform scriitorului și folcloristului Tudor Pamfile, în multe zone ale ţării există obiceiul ca obiectele care nu se pot da de pomană sau trebuie aruncate fără a fi „spurcate” (resturi de lumânări, icoane deteriorate, candelele sparte etc.), să fie duse la râu.
Paștele Blajinilor, sărbătorit la 8 zile de la Învierea Domnului
În această zi, în Botoșani, bătrânii dădeau de-a dura ouă roșii în amintirea Blajinilor, iar în Bucovina se mânca la iarbă verde, unde multe firimituri erau lăsate să cadă intenționat pe pământ, întru pomenirea celor morți.
În cele mai multe locuri din țară noastră, oamenii merg în această zi la cimitire, dând de pomană ouă roșii, pască și cozonac și punând flori pe morminte.
De Paștele Blajinilor nu se pomenesc doar morții cunoscuți pe linia ascendentă a unei familii, ci întregul neam al strămoșilor comuni: Uitații, Neștiuții, Albii.
Fiecare femeie aduce cu ea un ștergar strâns la un capăt și legat cu o lumânare. Aceste ștergare se dăruiesc preotului care citește pomelnicele.
Există și credința că ei provin din copii nebotezați, morți imediat după naștere. Alteori sunt priviți ca fiind cei care susțin Stâlpii Pământului. Fără Blajini, lumea s-ar scufundă în haos.
Citește și: Cum apare Lumina de Paște în Biserica Sf. Mormânt? Care este ritualul Patriarhului Ierusalimului?
În unele versiuni, Blajinii sunt identificați cu urmașii celor care n-au mai reușit să traverseze marea, atunci când Moise a eliberat poporul evreu din robia egipteană, despărțind apele. Aceștia au rămas pe o insula foarte aproape de Răi, pe unde trece Apa Sâmbetei.
În Bucovina se spune că „Blajinii sunt jumătatea de sus om, iar jumătatea de jos pește și trăiesc într-un pârâu; femeile și fetele lor cânta foarte frumos, încât răsună văile de cântecele lor melodioase”.
Există credința că Dumnezeu a creat mai întâi Uriașii. Pentru că se războiau între ei, Dumnezeu i-a lăsat să piară și i-a creat pe Blajini. Aceștia fiind prea mici, au fost mutați pe lumea cealaltă și abia apoi l-a făcut pe om.
Blajinii sunt cunoscuți și sub numele de Rohmani. Potrivit cercetătorilor, numele de Rohmani vine din limba tracă, de la supranumele Zeind-Roymenos (Sfântul Luminos) dat Cavalerului Trac, o zeitate prezentă în antichitatea dobrogeană, oltenească și transilvană.
În unele zone ale țării, preoții sunt chemați să săvârșească în lunea după duminică Tomei o slujbă pentru sufletele celor răposați. Există credința că prin această slujbă sufletele celor trecuți în lumea veșniciei vor fi părtașe fericirii fără sfârșit.
Având în vedere că în nicio carte de cult, tipărită cu binecuvântarea Sfântului Sinod, nu se află tipicul specific acestei slujbe, ea este de multe ori improvizată, iar Biserica respinge această practică, neavând nicio rânduială oficială pentru Paștele Blajinilor.
