„Joile grele” dintre Paște și Rusalii sunt zile considerate foarte primejdioase de credințele populare. Între Învierea Domnului și Pogorârea Sfântului Duh - sau Cincizecime - zilele de joi poartă în ele amprenta periculoasă a unui personaj legendar, Joimărița.
Ce sunt „Joile grele” dintre Paște și Rusalii? Cine este Joimărița, spaima fetelor tinere și leneșe?
Dacă marțea se crede că ar fi „trei ceasuri rele” și avem o strângere de inimă și în zilele de 13 ale fiecărei luni, joile dintre Înviere și Rusalii, când se sărbătorește Pogorârea Sfântului Duh, sunt considerate de credințele populare ca fiind unele dintre cele mai primejdioase de peste an.
În general, în tradiția populară, una dintre zilele cele mai nefaste ale săptămânii este cea de joi. Iar personificarea zilei de joi este un personaj feminin numit Joimărița - ce ia chipul unei babe înalte, slute și foarte rea.
Ea își poartă părul despletit și rânjește arătându-și dinții îngălbeniți și stricați. E spaima fetelor leneșe, pe care le pedepsește frigându-le mâinile în jar sau zdrobindu-le degetele cu vătraiul.
Citește și: Ce este Paștele Blajinilor, sărbătoarea respinsă de Biserică? Considerați primii oameni de pe Pământ
Toate zilele de joi din decursul unui an sunt nefaste. Dintre ele însă, „cele mai păzite” sunt cele nouă Joi din perioada cuprinsă între Paști și Rusalii.
Ele sunt numite „Joile grele” sau „Joile păzite”. Oamenii din popor vorbesc despre ele ca fiind foarte înspăimântătoare și răzbunătoare, conform deieri-deazi.blogspot.com.
Joimărița ia forma unei babe urâte și rele, care sperie fetele tinere, dar leneșe - Foto: deieri-deazi-blogspot.com
În aceste zile nu se lucrează nimic, nu se culeg nici buruieni pentru leac, nu se fac descântece.
Citește și: Cele mai ciudate 25 de superstiții din România. Ce trebuie să faci ca să ai mereu bani în casă?
„Dacă cineva calcă joile și dacă iese la lucru la câmp, acea muncă va fi bătută de grindină, de piatră sau va trimite foc, tunete, fulgere, înecuri”, se arată în studiul „Țăranul român între forțele naturii și puterile divine”, scris de Georgiana Livia Cârlan-Antoci.
Joimărița este personificarea zilei de joi
Cele din urmă două zile de joi ale acestei perioade sunt și mai înspăimântătoare. Astfel, în Bucovina, Joia a opta se numește Bulcile sau Bulcii.
În această zi, la Suceava se scot în procesiune moaștele Sf. Ioan cel nou și se face agheasma. Bulcile nu se țineau doar de teama grindinii, ci și de a ielelor.
Prin Moldova de jos, Joia a opta se numește mai des Buciumul Rusaliilor și se crede că se numește așa din pricină că vine după Rusalii, când acesta își buciumă sau își trâmbițează sfârșitul isprăvilor lor.
La rândul său, Joia a noua - numită Joia mânioasă în Moldova și Joia verde în Oltenia - e cea mai năprasnică, mai înfricoșătoare, potrivit sursei citate.
Prin multe părți oamenii nu numai că nu lucrează nimic, nici pe lângă casă, nici pe câmp, dar se adună chiar la biserică și ascultă liturghia, deoarece această Joi este rea de grindină, bătând și stricând semănăturile, mai ales cânepa.
Tot în Bucovina există și o veche legendă legată de această a noua zi de joi dintre Paște și Rusalii.
Citește și: Cele mai norocoase 10 nume românești de băieți. Oamenii de știință au analizat și au dat verdictul
Se zice că a fost odată un împărat, anume Joian, care simțind că i se apropie sfârșitul vieții, și-a pus supușii ca să serbeze ziua morții lui, spre binele lor.
„De ziua morții mele, de veți fi datori pe la alții, să nu vă duceți la muncă, deoarece în acea zi se va fierbe piatra mai tare, nourii se vor frământa mai mânioși și munca voastră va fi în primejdie. Nimic nu se va alege din sporul celor ce vor munci în ziua morții mele”, le-a zis împăratul.
Astfel, de la acel împărat a rămas grija de a ne păzi de Joia a noua, supranumită și „Ziua când fierbe piatra”.
