Cum distingi vinul făcut din struguri de cel falsificat? La ce să fii atent? Ca să ştim ca să alegem un vin bun trebuie în primul rând să ştim ceea ce vrem noi să bem. Unii preferă vinul alb, alții - mai ales în anotimpul rece - unul roșu, precum și ce la modă acum, rose-ul. Dar cum poți cumpăra o astfel de băutură fără să te păcălești?
Cum distingi vinul făcut din struguri de cel falsificat? La ce să fii atent? Testul simplu de făcut
De le Burebista încoace știm că strămoșii noștri au avut o așa plăcere în a bea vin, încât marele rege dac a fost nevoit să incendieze toate viile pentru a -și lecui poporul de acest viciu.
Dar românii au fost mai mereu prietenoși cu vinu, chiar dacă, la ora actuală, suntem departe de a ne număra printre cei mai vârtoși băutori ai acestei licori din Europa și din lume
Totuși, mulți români, fie și doar la anumite ocazii, evenimente, nu-și refuză savurarea unui pahar - sau chiar mai multe - dintr-un vin pe care-l preferă.
Sigur că unii îl cumpără gata îmbuteliat, din magazine, dar alții îl iau de la diverși producători sau vânzători ce-și vântură marfa prin piețe, asigurându-te că e un produs grozav.
Dar, nu de puține ori, după ce am ajuns acasă cu el, ne dăm seama că vinul nu e chiar ce voiam și că am fost păcăliți, strugurii „nevăzând” acea licoare dubioasă.
În principiu, un vin contrafăcut conţine apă, alcool, arome, zahăr, îndulcitori, coloranţi şi substanţe chimice.
Citește și: Cât vin poți bea să îți întărești inima și să nu te doară capul a doua zi? E mai bun alb sau roșu?
Totuși, deosebirea dintre un vin natural şi unul falsificat nu prea este la îndemâna oamenilor, pentru că diferențele pot fi recunoscute mai degrabă doar de experții în vinuri, atât de mare poate fi asemănarea la gust și miros.
Cum putem să ne protejăm, totuși, de durerile de cap și banii aruncați pe un vin contrafăcut? În magazine, în primul rând putem să fim atenți la prețul produsului.
Vinul falsificat este greu de deosebit de cel adevărat - Foto: Pixabay - cu rol ilustrativ
De regulă, un vin ieftin se comercializează la rafturi în PET-uri de doi litri (BFL) sau alte ambalaje atipice pentru marii producători de vin și costă mult mai puțin chiar și decât orice vin mediu.
Dacă am pomenit de BFL, trebuie precizat că acesta înseamnă „băutură fermentată liniştit”. Practic, ea reprezintă un amestec de apă exogenă, alcool etilic, sirop de glucoză, acid citric, îndulcitori şi aromatizanţi naturali sau sintetici, conform adevarul.ro.
Cu toate acestea, producătorii de BFL-uri reuşesc să inducă în eroare consumatorii şi imprimă pe etichete simboluri care amintesc de vița-de-vie sau dau denumiri specifice atractive.
Partea gravă este că, deși n-au văzut strugurii „la față”, aceste BFL-uri conțin alcool din plin, fiind uneori chiar mai tari decât vinurile adevărate. Deci, consecințele consumării lor pot fi probematice.
Tot un reper pe care-l putem găsi pe etichetă este inscripționarea DOC de pe ea. adică „denumire de origine controlată”, care ne oferă garanţia că avem de a face cu un vin bun.
Citește și: Cât alcool poate să bea un șofer fără să riște dosar penal. Explicația medicilor
„Dacă vrem un vin la maturitate deplină pe etichetă va scrie CMD, adică cules la maturitate deplină, iar în cazul în care vrem un vin licoros, siropos, mai dulce, plăcut la degustare, trebuie să căutăm pe etichetă iniţialele CMT, adică cules la maturitate târzie”, a explicat Valentin Copaci, viticultor din Vrancea, pentru sursa citată.
Mulți români sunt cinvinși că unii producători de vin își fac produsul cu ajutorul „pastilelor”.
Legenda s-a născut încă de prin anii 60, când la cramele din Balinteşti ale IAS Bereşti - societate dispărută, cu tot cu podgorie, după 1990 - a apărut povestea că o mare firmă franceză ar fi cumpărat o uriaşă cantitate de vin, însă a luat cei aproape un milion de litri de licoare într-o valiză obişnuită.
Se spune că la cramă au venit doi francezi, care ar fi introdus un soi de echipament de filtrare în fiecare butoi, iar acesta extrăgea, în nişte sticluţe ca de parfum, esenţa vinului.
La sfârşit, francezii ar fi plecat cu o valijoară cu sticluţe, în vreme ce în butoaiele cramei a rămas aproape un milion de litri de apă cu un vag miros de vin.
Cam pe aceleaşi coordonate se situează şi legenda că, prin 1970, la Cotnari ar fi fost descoperită o hrubă secretă în care se aflau câteva butoaie cu vin din vremea lui Ştefan cel Mare.
Se spunea că vinul se concentrase, prin evaporarea apei, la doar o zecime din volum, transformându-se într-un soi de marmeladă care îmbăta zece bărbaţi dintr-o cană.
Ambele poveşti sunt demontate însă, de Cătălin Păduraru, unul dintre cei mai cunoscuţi oenologi din România.
Calitatea vinului poate fi testată cu bicarbonat de sodiu - Foto: Pixabay - cu rol ilustrativ
„E o prostie, e o teorie împotriva naturii. Învăţăm la chimie că există osmoza inversă, când din lichid faci solid, dar dacă încercăm să evaporăm apa din vin, primul care dispare este alcoolul pentru că fierbe la o temperatură mai mică. Într-o pastilă n-ar rămâne decât tanin, reziduuri, dar nu şi alcool. E o invenţie”, spune Păduraru, potrivit aceleiași surse.
Același „truc” s-a zvonit că l-ar fi folosit și celebrul Gheorghe Ștefănescu, al cărui caz a inspirat filmul „Secretul lui Bachus” din 1984.
Dar, conform dosarului fcut de anchetatori, șmecheria acestuia nu a constat în nicio pilulă magică, ci în amestecul mai multor tipuri de vinuri - unul mai scump, altele mai ieftine - pe care le vindea apoi, în cantități mari, la prețul vinului cel mai scump.
Totuși, ca în orice legendă, există și un sâmbure de adevăr care datează de pe vremea prohibiției din SUA, de acum 100 de ani și vizează un produs pe care l-au inventat viticultorii din Napa Valley, așa numita „cărămidă de vin”, arată Asociația Dealu Mare, pe pagina de Facebook.
Aceasta era o formă de must concentrat care apoi se dizolva în apă și era lăsat la fermentat în casă. Vânzarea de alcool era ilegală, dar acest produs avea instrucțiuni clare de cum să NU fie transformat în vin.
Dar cum putem, totuși, să aflăm, printr-un simplu test, dacă vinul pe care vem să-l bem e chiar făcut din struguri sau e produsul unor combinații de zahăr, aditivi, arome și îndulcitori care ne păcălesc văzul, gustul și mirosul?
De exemplu, cei mai mulți producători adaugă sulfiți, substanțe care au rolul de a limpezi vinul și de a-i prelungi durata de viață.
Citește și: Vinul fiert previne bolile de inimă și încetinește îmbătrânirea. Cât trebuie să bei?
De asemenea, în cazul unei producții de struguri de calitate proastă, vinul obținut poate fi prea acru sau chiar prea dulce. În acest caz sunt adăugați aditivi care reglează aciditatea.
Dar pentru a afla dacă vinul pe care l-ai cumpărat este sau nu natural, poți face un test foarte simplu, cu un produs pe care aproape sigur îl ai prin casă.
Culoarea vinului roșu este dată de un pigment din coaja boabelor de struguri. Este vorba despre pigmenți naturali, numiți antocianine.
Aceștia au un rol benefic asupra sănătății datorită faptului că au un efect antioxidant în organism. Culoarea antocianinelor depinde de pH-ul substanței cu care intră în contact.
Aciditatea transformă antocianinele în roșu, iar alcalinitatea le transformă în albastru. Pentru că vinul are deja aciditate (acel gust acrișor specific), antocianinele din vin sunt roșii. Dar când expui aceste antocianine la factori alcalini, vor începe să devină albastre.
Acum intră în scenă produsul-„minune” pentru testare. Banalul bicarbonat de sodiu este foarte alcalin, deci poate fi folosit pentru a testa calitatea vinului.
Pentru a afla dacă vinul pe care vrei să-l bei este de calitate, toarnă puțin vin într-un pahar și adaugă o linguriță de bicarbonat de sodiu.
Dacă băutura devine de culoare verde-albastră, înseamnă că vinul este natural. Dacă se deschide la culoare sau rămâne la fel, înseamnă că vinul din pahar nu este de calitate și a fost obținut folosindu-se aditivi și coloranți, scrie exquis.ro.
Substanțele sintetice folosite pentru a colora artificial un vin de proastă calitate nu reacționează precum pigmenții din coaja strugurilor, astfel că își păstrează culoarea sau capătă o nuanță mai deschisă, dar nu devin albastre.
E drept, acest test dă rezultate doar în cazul vinurilor roșii, dar cum ne aflăm deja într-o perioadă rece, în așteptarea gerurilor iernii, probabil că acesta va fi și vinul preferat de mulți la mesele de Crăciun și Revelion și nu doar atunci.
