Cum putem proteja pomii fructiferi de îngheț? Temperaturile scăzute din această perioadă, venite după o perioadă caldă, în care copacii au fost stimulați să înmugurească și să înflorească, se pot dovedi fatale pentru roadele acestora. De aceea este bine să luăm măsuri de protejare a pomilor fructiferi.
Cum putem proteja pomii fructiferi de îngheț? De ce acoperirea cu folie de polietilenă nu e indicată
România a trecut, brusc, de la temperaturi de 25 de grade, la unele foarte scăzute, specifice mai degrabă iernii, deși ne aflăm în luna aprilie.
Fenomenul nu e nou dar în lipsa iernilor foarte reci, așa cum s-a întâmplat în ultimii ani, s-ar putea să ne fi luat pe nepregătite. Iar în ceea ce privește pomii fructiferi pe care-i putem avea în grădină, lucrurile sunt în pericol să devină și mai periculoase.
Astfel, fără anumite măsuri de protecție, -ar putea să ajungem să spunem că „nu vom mânca fructe anul acesta”, cel puțin nu din producția - mică sau mare - personală.
Citește și: METEO Avertizare de ultimă oră de la meteorologi. Alerta, valabilă până pe 10 aprilie
Înghețurile târzii de primăvară duc adesea la compromiterea mugurilor speciilor mai sensibile, care își parcurg repausului obligatoriu mai repede, precum caisul, piersicul sau migdalul. Dar nici altele nu sunt scutite de pericolele temperaturilor scăzute.
Că urmare a scăderii bruște a temperaturii pot să apară fisuri în trunchi și ramuri sau unele specii pot chiar să dezmugureasca, rezistență la ger scăzând astfel foarte mult.
Caisul este unul dintre pomii fructiferi sensibili la înghețul de primăvară - Foto: Pixabay (cu rol ilustrativ)
Frecvent pot să apară ramuri degerate sau porțiuni de scoarță afectată. Temperaturi de -2°C sau 0°C pot afecta mugurii în stadiul de buton roz sau florile deschise. Cele mai sensibile sunt fructele imediat după legare.
În cazul lipsei stratului de zăpadă, pot fi afectate și rădăcinile, temperaturi între -7°C și -14°C fiind dăunătoare, în funcție de specie.
Metode de protecţie a pomilor fructiferi contra îngheţului:
1) Acoperirea cu folie
Pe arii restrânse se poate practică învelirea pomilor și arbuștilor mai sensibili la ger cu folie microporoasa tip agril, această asigurând un plus de temperatura.
ATENȚIE ! Unii gospodari încă mai practică folosirea foliei de polietilenă pentru învelirea plantelor lemnoase, procedura nerecomandată, o metodă total nerecomandată, conform bursadelegume.ro.
Citește și: Ce răsaduri pot fi puse în pământ în aprilie? Începe perioada grădinăritului
Folia de polietilenă favorizează creșterea umidității la nivelul coroanei, ceea ce conduce la creșterea sensibilității la ger. În plus, în interiorul foliei aerul se încălzește, mai ales în zilele ușor senine, iar pomul se decăleste și mugurii pot porni în vegetație.
Pomii trebuie acoperiți cu folie microporoasă, nu de polietilenă - Foto: theatlantic.com
2) Perdele de fum
Incendierea unor resturi vegetale din livadă (crengi, frunze) sau baloţi de paie este una dintre cele mai comune și mai vechi metode de combatere a îngheţului în livezi şi vii.
În sistem clasic, de cele mai multe ori, pentru producerea fumului se utilizează baloţi de paie, plasaţi strategic între rânduri în plantaţie, pe direcţia curenţilor de aer, astfel încât fumul să realizeze o perdea de protecţie care să împiedice răcirea solului şi a pomilor.
Pomii fructiferi pot fi protejați și cu perdele de fum
Se recomandă folosirea de paie umede, rumeguş sau alte substanţe puternic fumigene, cu ardere lentă şi care să producă un fum persistent, dens, uniform distribuit pe întreaga suprafaţă a livezii.
Pentru producerea fumului se pot folosi brichete realizate din clorură de amoniu, naftalină şi alte substanţe fumigene, precum şi „torţe fumigene” amplasate în livadă.
3) Producerea de curenţi de aer cald
Încălzirea aerului din livadă şi producerea unui „vânt artificial” se poate realiza cu ajutorul unor ventilatoare cu palete de mari dimensiuni care „amestecă” aerul rece de la suprafaţa solului cu aerul mai cald din straturile superioare.
Încălzirea aerului de la nivelul coroanei pomilor se poate face cu ajutorul unor sobe speciale sau cu aeroterme electrice, potrivit revistaferma.ro.
4) Ploaie artificială
Cu ajutorul unui sistem de irigare prin aspersiune se crează un strat de gheaţă protector care are un rol protector, devine un strat izolator care împiedică îngheţarea mugurilor şi a florilor.
Citește și: S-a stabilit care va fi leguma-simbol a României. Cine o cultivă primește minim 15.000 € la hectar
Realizarea unui strat de gheaţă protector cu ajutorul instalaţiilor de aspersie este o metodă mai puţin utilzată la noi în ţară, dar care poate fi eficientă în anumite condiţii.
ATENȚIE ! Această metodă este eficientă pentru perioade scurte de timp (1-2 zile), deoarece stratul de gheaţă poate „sufoca” mugurii.
