Stelele neutronice se rotesc de obicei la viteze mari, având nevoie de doar câteva secunde sau chiar de o fracțiune de secundă pentru a se roti complet pe axa lor. Cu toate acestea, o stea neutronică etichetată ASKAP J1935+2148 sfidează această regulă, emițând semnale radio la un interval relativ liniștit de 53,8 minute.

Citește și: Misterul bărbatului din „Taured” care a năucit o țară întreagă. Era dintr-un „univers paralel”?

Descoperire misterioasă în Univers. De ce o stea trimite semnale către Pământ în fiecare oră?

"În studiul stelelor neutronice care emit unde radio, suntem obișnuiți cu extremele, dar această descoperire a unei stele compacte care se rotește atât de încet și totuși emite unde radio a fost neașteptată", a declarat profesorul Ben Stappers de la Universitatea din Manchester.

"Aceasta demonstrează că împingerea limitelor spațiului nostru de căutare cu această nouă generație de radiotelescoape va scoate la iveală surprize care ne pun la încercare înțelegerea noastră", potrivit sci.news

Citește și: Povestea primului computer inventat acum 2000 de ani: Afișa mișcarea Universului. Cu ce e comparat

La sfârșitul vieții lor, stelele mari își consumă tot combustibilul și explodează într-o explozie spectaculoasă numită supernovă.

Ceea ce rămâne este o rămășiță stelară numită stea neutronică, formată din trilioane de neutroni strânși într-o sferă atât de densă încât masa sa este de 1,4 ori mai mare decât cea a Soarelui, pe o rază de doar 10 km.

Semnalul radio neașteptat de la ASKAP J1935+2148 detectat de astronomi a călătorit aproximativ 16.000 de ani-lumină până pe Pământ.

Citește și: Studiu: Nu suntem singuri în Univers, dar nici în raza de contact a civilizațiilor extraterestre

Natura emisiei radio și rata de schimbare a perioadei de rotație sugerează că este vorba despre o stea neutronică. sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma ce este acest obiect.

Văzută cu telescoape

"Această descoperire s-a bazat pe combinarea capacităților complementare ale telescoapelor ASKAP și MeerKAT, precum și pe abilitatea de a căuta aceste obiecte pe scări temporale de câteva minute, studiind în același timp modul în care emisia lor se schimbă de la o secundă la alta", a declarat Dr. Kaustubh Rajwade, astronom la Universitatea din Oxford.

"Astfel de sinergii ne permit să aruncăm o nouă lumină asupra modului în care evoluează aceste obiecte compacte".

ASKAP J1935+2148 a fost detectat de radiotelescopul ASKAP al CSIRO din Țara Wajarri Yamaji, în Australia de Vest.

"Ceea ce este intrigant este modul în care acest obiect prezintă trei stări de emisie distincte, fiecare cu proprietăți complet diferite de celelalte", a declarat Dr. Manisha Caleb, astronom la Universitatea din Sydney.

"Radiotelescopul MeerKAT din Africa de Sud a jucat un rol crucial în distingerea acestor stări".

"Dacă semnalele nu ar fi apărut din același punct de pe cer, nu am fi crezut că este vorba despre același obiect care produce aceste semnale diferite".