Fotografia unui cioban din Mărginimea Sibiului, considerată leagănul ciobanilor din România, realizată pe insula Ellis, în 1906, a stârnit puternice amintiri și dezbateri pe un grup de Facebook, dedicat fotografiilor istorice.
Imagine de colecție cu un cioban român care a ajuns în SUA în 1906
Pe Insula Ellis, din New York, era locul în care ajungeau vapoarele cu emigranți. Acolo se verificau actele și se procesa primirea în Statele Unite ale Americii.
Cei care ajungeau acolo erau fotografiați, așa cum a fost și ciobanul român surprins într-o poză fotograful Augustus F. Sherman. Se pare că aceste cioban ar fi muncit ani buni în SUA și ar fi revenit acasă.
Acest lucru nu este cunoscut cu certitudine, dar a fost povestea multor români care au plecat în acei ani în SUA, ”pământul făgăduinței”, s-au întors și au cumpărat pământuri.
”Au plecat să facă bani, muncind din greu. Majoritatea dintre ei s-au întors și au cumpărat teren în România și și-au construit case. America a fost întotdeauna pământul promis al oportunităților! În acele vremuri era adevărat. În zilele noastre nu mai! Bunicul meu a fost unul dintre ei! A mers acolo de două ori și s-a întors. E îngropat în cimitirul satului, sus dealul! Oameni foarte puternici! Ei fac parte din cei care au construit America de astăzi!”, a spurs Rodica.
”Aș fi foarte interesat să știu ce s-a întâmplat cu acest tip după sosirea lui în lumea nouă”, a spurs și Ionuț.
Citește și: Satul din Transilvania, cu peisaje ca din basme, unde localnicii se temeau de uriași. Cum se apărau
Se pare că acest cioban s-a întors în Poiana Sibiului și este înmormântat acolo.
”Face parte din al doilea val de migrație dinspre România, parte din români s-au întors după terminarea Primului Război Mondial, în 1918”, a spus Alexandra.
”Stră-străbunicul a lucrat câtiva ani în US, la calea ferată, apoi s-a întors, chiar în acea perioadă”, a replicat Ioana, întărind explicația prezentată mai sus.
În Mărginimea Sibiului locuiește o populație preponderent românească. În general, principala ocupație istorică a populației a fost și este păstoritul, motiv pentru care se treceau, tot timpul, Munții Carpați, ceea ce a dus la menținerea unei legături între comunitățile românești aflate la sud, respectiv la nord de munți.
Locuitorii zonei sunt numiți mocani, sau mărgineni, potrivit știridecluj.ro.
