Un studiu realizat în România timp de șase luni arată că adolescenții dependenți de tehnologie stau mai puțin timp afară, în aer liber, decât deținuții.
Adolescenţii petrec tot mai mult timp în faţa ecranelor, fie că optează pentru platformele de social media, fie pentru jocurile video. O analiză realizată de Asociaţia ALIAT, în cadrul proiectului “Mai puternici împreună”, arată că adolescenţii petrec, în medie, 14-16 ore în faţa ecranelor.
VIDEO Adolescenții dependenți de "ecrane" stau "la aer" mai pușin ca deținuții
“Grupul ţintă al acestui proiect au fost elevi, cu vârste cuprinse între 13 şi 15 ani. În urma atelierului având ca temă sănătatea digitală, am obţinut nişte rezultate surprinzătoare legate de faptul că elevii petrec între 14 şi 16 ore, pe zi, când vine vorba de consumul de ecran. Aici intră aplicaţiile şi jocurile video. Îşi verifică telefonul de 434 de ori, în medie, pe zi.
Citeşte şi: Monitorizarea dezinformării - „Simțiți-vă liberi să vă lăsați păcăliți“
Ţinând cont de activităţile pe care le desfăşoară elevii legat de petrecerea timpului pe ecrane am ajuns la concluzia că le reduce semnificativ timpul petrecut afară, iar dacă ne luăm după anumite cercetări rezultă faptul că prizonierii stau mai mult timp afară decât adolescenţii”, povesteşte Daniela Climescu, asistent social format în domeniul adicţiilor.
Specialiştii atrag atenţia asupra pericolelor la care se expun copiii şi adolescenţii, din cauza consumului prea mare de tehnologie.
“Vorbim despre dopamină foarte multă, despre goana după like-uri, după vizibilitate. A fi în atenţia celorlalţi devine poate mai important decât interese, pasiuni, pe care le aveam şi le construiam într-un mod fructuos pentru personalitatea noastră.
Vedem sedentarismul; rata tulburărilor alimentare a crescut foarte mult, apar tulburări de somn, fragmentarea somnului, insomnia. Această goană după dopamină ne va face să rămânem capitivi ca un şoricel pe o roată, în dorinţa de a obţine acum, repede, cât şi cum vrem noi.
Prin neparticiparea la viaţa socială se ajunge la izolare socială sau la crearea unei identităţi, de cele mai multe ori superficiale, în mediul on-line ”, a declarat pentru AGERPRES Ramona Costescu, psihoterapeut şi preşedinte al Asociaţiei Aliat pentru Sănătate Mintală
“Cei mai mulţi dintre copii se duc acolo, pentru că noi, ceilalţi, părinţi şi şcoală nu le oferim ce au nevoie în viaţă. (…) Sunt pericole extrem de multe în social media şi în tot ce înseamnă consumul digital.
Eu contest faptul că noi adulţii învinovăţim copiii că ei fac ceva într-o lume pe care tot noi am creat-o pentru ei”, susţine Cristian China-Birta, consultant social media.
Soluţiile propuse de specialişti fac referire la limitarea timpului petrecut în faţa ecranelor, la un maximum de două ore pe zi, un somn odihnitor, petrecerea timpului în families au cu prietenii şi găsirea unor activităţi desfăşurate în aer liber.
“Dacă i-am duce la activităţi de tip public speaking, ateliere de teatru, de dezvoltare personală, unde sunt copii asemănători lor, încercăm să le arătăm un model de anturaj. Tehnologia nu e un bau-bau, trebuie să găsim calea de mijloc, nu se poate nici fără, dar nici conectat permanent la ea”, spune Sorina Mincu, promotor evenimente educative pentru copii în Bucureşti.
Proiectul s-a desfăşurat în perioada ianuarie-iunie 2024, în parteneriat cu FDP- Protagonişti în educaţie şi a avut ca scop prevenirea comportamentelor de risc asociate consumului de droguri, alcool şi tutun în rândul elevilor.
