Distrusă parţial de un incendiu în 2019, celebra catedrală Notre-Dame din Paris şi-a redeschis sâmbătă porţile în prezenţa a numeroşi şefi de stat, dar şi a unor celebrităţi, evenimentul reprezentând punctul culminant al unui colosal proiect de reconstrucţie fără precedent în istoria Franţei, relatează News.ro, citând AFP.
Citește și: Cel mai greu moment din istoria României. Când a fost ocupat Bucureștiul de armatele străine?
Catedrala Notre-Dame, redeschisă după mai bine de 5 ani de la incendiul care a distrus-o
Sâmbătă 7 decembrie 2024, la ora locală 19.20, arhiepiscopul Parisului, Laurent Ulrich, purtând o ţinută semnată de creatorul de modă francez Jean-Charles de Castelbajac, a deschis simbolic uşile şi le-a lovit de nouă ori cu crucea sa, oficializând renaşterea acestei capodopere gotice din secolul al XII-lea, salvată in extremis din flăcări la 15 aprilie 2019.
„Notre-Dame, deschide-ţi uşile”, a spus el.
În interiorul clădirii, în inima Parisului, îşi ocupaseră locurile aproximativ patruzeci de şefi de stat şi de guvern, inclusiv preşedintele ales al SUA, Donald Trump, şi preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, capete încoronate şi miliardarul Elon Musk.
Citește și: Papa Francisc: ”Suntem pe cale să distrugem lumea!” Care este greșeala uriașă din prezent a omenirii
NOW - Doors of the Notre Dame in Paris are open again.pic.twitter.com/kn6ByvsXJq
— Disclose.tv (@disclosetv) December 7, 2024
La intrare, Zelenski a fost aplaudat îndelung. Mai târziu, au fost aplaudaţi şi 160 de pompieri care au salvat Notre-Dame de flăcări şi artizanii care au contribuit la reconstrucţia catedralei.
Preşedintele francez a exprimat „recunoştinţa naţiunii franceze”. "Am redescoperit ceea ce pot face marile naţiuni: să reuşească imposibilul", a afirmat Emmanuel Macron într-un discurs.
Prin acest eveniment, cel care şi-a propus „provocarea nebunească” a unei restaurări în cinci ani în urma incendiului speră să creeze un „şoc de speranţă” într-o ţară cufundată într-o criză politică profundă.
O slujbă religioasă a fost apoi ţinută în prezenţa a 1 500 de invitaţi. Unul dintre punctele culminante ale slujbei a fost sunetul marii orgi pentru prima dată de la incendiu şi citirea unui mesaj din partea Papei, care a declinat invitaţia.
Papa Francisc a pledat pentru ca "mulţimea imensă" de vizitatori aşteptaţi la Notre-Dame să fie " primită cu generozitate şi gratuit ", în timp ce ministrul demisionar al Culturii, Rachida Dati, a provocat o dezbatere propunând taxarea intrării.
„Fie ca renaşterea acestei admirabile biserici să fie un semn profetic al reînnoirii Bisericii în Franţa”, a adăugat el.
Ceremoniile au fost urmate de un dineu la Palatul Elysée, unde Emmanuel Macron a organizat sâmbătă o întâlnire trilaterală de aproximativ treizeci de minute cu Zelenski şi Trump.
Preşedintele ucrainean a calificat întâlnirea drept „bună şi fructuoasă”. „Să continuăm acţiunea noastră comună pentru pace şi securitate”, a reacţionat omologul său francez.
La sosirea sa, preşedintele ales al Statelor Unite a declarat că lumea pare să o ia „puţin razna”. „Vom vorbi despre asta”, a adăugat el.
Merci à tous ceux qui ont oeuvré pour le sauvetage, la préservation et la restauration de Notre-Dame de Paris. ❤️#NotreDameDeParis pic.twitter.com/Y0NYG9tt47
— France tv (@FranceTV) December 7, 2024
Festivităţile vor continua, duminică, cu primele slujbe publice celebrate după aprilie 2019 la Notre-Dame, care a fost glorificată de Victor Hugo şi celebrată în musicaluri, filme şi un desen animat Disney. Prima dintre aceste slujbe, la ora locală 10.30, în prezenţa lui Macron, a şefilor de stat şi de guvern, precum şi a personalităţilor religioase, va consacra altarul. Cea de-a doua, la ora locală 18.30, este deschisă publicului.
În ciuda vremii capricioase, sute de curioşi s-au adunat de dimineaţă la catedrală, care a fost delimitată de un impunător dispozitiv de securitate.
„Speram să ne apropiem puţin de Notre-Dame, să o vedem în toată frumuseţea ei, fără toate schelele din jurul ei? Dar nu putem”, s-a plâns Aymeric Bourgarel, un parizian în vârstă de 25 de ani.
Noëlle Alexandria, o scriitoare canadiană, a sosit în zori cu intenţia de a „rămâne” cât mai mult timp. „Când catedrala a ars, am fost devastată”, şi-a amintit ea, uimită de redeschiderea sa «cu adevărat inspirată».
„În Paris, se întâmplă multe lucruri tot timpul. Dar peste zece ani, vom putea spune că am fost acolo”, a declarat Camille, o studentă la drept în vârstă de 25 de ani.
Notre-Dame, printre cele mai vizitate monumente din Europa
Între 14 şi 15 milioane de vizitatori pe an sunt aşteptaţi să viziteze Notre-Dame, care se numără printre cele mai vizitate monumente din Europa.
În 2019, imaginile cu acoperişul său mistuit de flăcări şi cu prăbuşirea turlei sale au uimit lumea, provocând un vast aflux de generozitate în mai multe ţări.
De-a lungul anilor, aproximativ 340 000 de donatori au strâns 846 de milioane de euro, din care 700 de milioane de euro au finanţat restaurarea.
Blândeţea pietrei curăţate, culorile vibrante ale vitraliilor parţial restaurate şi decoraţiunile pictate din capele sunt puse în valoare de noul iluminat reglabil.
Picturi ale maeştrilor din secolul al XVII-lea, sculpturi seculare magistrale şi obiecte de artă au fost reinstalate pe o cale de acces aerisită.
Axul central, unde se află noul mobilier liturgic minimalist din bronz brun masiv, arată dimensiunea clădirii, construită în secolele al XII-lea şi al XIII-lea, care are o lungime de aproape 150 de metri şi o lăţime de aproximativ 50 de metri.
De asemenea, a fost instalat un nou sistem de siguranţă împotriva incendiilor.
Un concert difuzat sâmbătă, dar care a fost înregistrat vineri, încheie seara. Printre numele mari participante se numără Pharrell Williams şi actriţa franceză Marion Cotillard.
Muzica clasică este centrul atenţiei cu maestrul venezuelean Gustavo Dudamel, pianistul chinez Lang Lang, soprana sud-africană Pretty Yende şi tenorul franco-elveţian Benjamin Bernheim.
Nota de pop este dată de Clara Luciani, Vianney, Garou şi Angélique Kidjo.
Un dispozitiv de securitate excepţional, inspirat din cel al Jocurilor Olimpice, a fost pus în aplicare în contextul unui „nivel foarte ridicat al ameninţării teroriste”, potrivit Prefecturii de Poliţie, cu 6 000 de poliţişti şi jandarmi mobilizaţi.
