2019 DEFENSE SUMMIT - Provocări tot mai complexe pentru sistemele de apărare VIDEO

El a enumerat multiplele provocări de securitate din regiunea Mării Negre (anexarea Crimeei, conflictul din Donbass), pe care Rusia le generează, dar și de la nivel global (rachetele iraniene cu rază medie și lungă de acțiune și ofensiva 5G a Chinei).

„NATO împlinește 70 de ani de existență. România aniversează 15 ani de când a devenit membră a Alianței Nord-Atlantică. Țara dvs. s-a dovedit un partener de nădejde al NATO. SUA sunt foarte recunoscătoare pentru că alocați 2% bugetului apărării.

La Casa Albă, acesta a fost primul lucru pe care președintele Donald Trump l-a punctat în întâlnirea cu președintele Klaus Iohannis. Salutăm faptul că România face investiții consistente pentru a-și îmbunătăți capabilitățile militare“, a punctat Hans Klemm.

Ambasadorul SUA a dorit să puncteze și contribuția României în teatrele de operații de pe glob, în special în Afganistan, soldații români fiind alături de cei americani. El a evidențiat și importanța Scutului antirachetă pentru securitatea regional.

„Adaptare continuă“

Ministrul Apărăril, Gabriel Leș, a fost un alt demnitar de prim rang prezent la dezbaterea Newsweek România, o dovadă a importanței evenimentului pentru factorii de decizie.

El a vorbit despre prioritățile de înzestrare a Armatei și bugetul apărării naționale a României. „Ne confruntăm cu provocări de securitate de o complexitate fără precedent, inclusiv atacuri hibride, din partea actorilor statali, non-statali și statelor eșuate. Politica de apărare a României reprezintă o contribuție semnificativă la securitatea întregii regiuni. Asta implică nevoia de adaptare continuă“, a declarat Gabriel Leș.

El a subliniat că România și-a asumat obiectivul de a-și dezvolta și moderniza capabilități robuste, apreciind că „o descurajare eficientă pe flancul de est al NATO presupune cheltuirea responsabilă a resurselor“.

„Anul acesta, 33,4% din bugetul Ministerului Apărării a fost alocat înzestrării în 2019. E o bază solidă pentru accelerarea procesului de modernizare a capabilităților României. Până în 2022, 18 miliarde de lei sunt alocate exclusiv achiziției de armament. Industria românească de apărare este implicată în producția de transportoare blindate, a corvetelor multifuncționale și camioanelor de transport“, a spus Leș.

Ministrul a adat asigurări că MApN face „toate eforturile pentru ca contractul pentru achiziția celor patru corvete multifuncționale să se finalizeze, bineînțeles după parcurgerea tuturor etapelor legale“.

Subfinanțare

A urmat generalul Nicolae Ciucă, șeful Statului Major al Apărării, cel care a avertizat că, în momentul de față, „provocările de securitate au o predictibilitate tot mai mică“.

În context , el a vorbit de regiunea Mării Negre, unde „Rusia rămâne principalul actor politic și militar“ și a atras atenția că „anexarea Peninsulei Crimeea permite Rusiei să-și proiecteze forța dincolo de regiunea Mării Negre“.

„În contextul războiului hibrid, amenințările tradiționale, convenționale, nu pot fi nici ele ignorate. Obiectivul României pentru perioada următoare este consolidarea capacității de luptă, credibile, interoperabile, flexibile, care să asigure reziliența de care avem nevoie“, a spus șeful SMA.

Gen. Nicolae Ciucă a ținut să sublinieze în mod deosebit „cât de mult înseamnă parteneriatul nostru cu Statele Unite ale Americii“, precizând că țara noastră a „reușit să asigure o prezență coerentă pe flancul estic al NATO, în special prin participarea la exerciții comune cu soldații americani“.

„Timp de 25- 30 de ani, Armata Română a fost subfinanțată. Suntem în postura de a deconta ce nu s-a făcut până acum. Nu a fost ușor să alocăm 2% din PIB bugetului Apărării pentru al treilea an consecutiv“.

Nu în ultimul rând, șeful SMA a evidențiat că este nevoie de o perioadă de 3 până la 5 ani până când armamentul deja achiziționat de România să devină operabil.

„O formă fără fond“

Una dintre cele mai aplicate și fără menajamente intervenții a avut-o conf. univ. dr. Iulian Fota, din partea Academiei Naționale de Informații, care a ridicat miza discuiilor, punând pe masă o serie de probleme grave cu care se confruntă domeniul securității naționale.

„Politica noastră de securitate națională riscă să devină o formă fără fond, după 30 de ani de democrație. Am argumente puternice în acest sens. Factorii politici refuză să recunoască că trăim într-o lume mult mai periculoasă, pentru că nu vor să fie întrebați ce fac pentru asta“, a spus el.

Iulian Fota a criticat autoritățile de la București pentru că au reacționat cu mare întârziere după ce „Rusia a confiscat o treime din Marea Neagră prin exerciții militare“.

Arnold C. Dupuy, analist la Pentagon - Foto: INQUAM PHOTOS/ Ovidiu Micsik

„Suntem în campanie electorală, dar nu se discută deloc despre politicile de securitate națională. Este cea mai importantă politică publică. Nu mă refer doar la un partid, ci la toate partidele, care parcă s-au înțeles să evite o astfel de temă.

La reuniunea diplomației românești nimeni nu a rostit cuvântul Rusia. De ce mai cheltuim 2% pentru apărare? Trebuie să punem punct acestei ipocrizii.

În niciun document oficial nu se precizează, de ani de zile, care este cea mai mare amenințare la adresa securității naționale a României, ca nu cumva vreo instituție să fie trasă la răspundere. Cum să-ți faci o agendă, cum să prioritizezi în astfel de condiții?“, s-a întrebat retoric Iulian Fota.

Ministrul Apărării, Gabriel Leș, a venit prompt cu un răspuns: „Este riscant să informăm opinia publică de faptul că suntem într-un pericol iminent. Aceste chestiuni trebuie comunicate cu foarte mare atenție“.

În continuate, Iulian Fota s-a plâns de faptul că, până în 2014, „am cârpit domeniul de securitate națională, nu a fost făcută o revizuire strategică“.

„Cele mai mari amenințări la securitatea națională a României sunt propriile vulnerabilități. Politizarea absurdă a domeniului de securitate națională este o realitate. Suntem în plin război politico-ideologic împotriva Occidentului și în România“, a conchis Iulian Fota.

Un nou obiectiv strategic

Panelul al doilea a fost intitulat „Strategii de securitate și planificare strategică. Priorități privind necesarul logistic în domeniul apărării naționale“, moderat de col. (r) Ion Petrescu.

Cu acest prilej, prof. Marian Zulean, initiator al „Black Sea Area Program“ în cadrul Universității București, a evaluat cum se prezintă România în materie de obiective strategice pe termen mediu și lung. „Până acum am avut strategii de pace, dar realitatea geostrategică s-a schimbat semnificativ.

Țara noastră are nevoie de un nou obiectiv strategic în contextul competiției Marilor Puteri“, a evidențiat prof. Zulean. El a atras atenția că, în 2018, România a alocat Apărării doar 1,92% din PIB, întrebându-se dacă nu este cazul să revenim la alocarea a 2,38% din PIB, pentru a putea acoperi și pensiile militarilor.

În opinia sa, „niciun ciclu nu a fost complet sau realist, planificarea apărării a asigurat supraviețuirea și adaptarea instituțiilor de securitate în context de pace, cu asistență occidentală“.

Apoi, dezbaterea s-a axat asupra contribuției României la misiunile militare internaționale. Au vorbit general-maior dr. Dorin Blaiu, locțiilorul Șefului Statului Major al Forțelor Terestre, Comandorul Liviu Coman, locțiitorul comandantului Componentei Operaționale Navale, care s-a referit și la securitatea navală la Marea Neagră, iar despre apărarea spațiului aerian al României a avut o intervenție Comandorul Florentin-Gabriel Giuvară, comandantul Centrului de Operații Aeriene al Armatei Române.

Ancoră de securitate

Panelul al treilea al summitului a fost rezervat contribuției României la securitatea euroatlantică, parteneriatelor strategice ale României și riscurilor de securitate.

Prima intervenție i-a aparținut lui Arnold C. Dupuy, analist pentru Departamentul de Apărare al SUA și profesor asociat al Universității din Virginia (SUA). El a început prin a spune că „România se află într-o poziție geostrategică foarte dificilă, fiind o ancoră de securitate în sud-estul Europei, pe granița nedeclarată a unui război nerecunoscut“.

În opinia sa, România a demonstrat că este capabilă să se integreze în structurile de apărare colectivă și trebuie să consolideze acest proces. Cum?

„Militarii români ar trebui să participe la un număr mai mare de exerciții NATO, trebuie crescut gradul de profesionalizare a efectivelor militare, țara noastră trebuie să se focuseze pe dezvoltare în plan intern, trebuie combătută emigrația, obiectivul comunicării strategice ar trebui să fie combaterea propagandei, iar România trebuie să reziste influenței maligne a Rusiei“, a punctat prof. Dupuy.

Lui Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, i-a revenit misiunea să vorbească despre parteneriatele strategice ale României.

El a subliniat faptul că țara noastră „a început să se gândească mai serios la încheierea de astfel de parteneriate începând cu anul 1997, când România a inițiat discuții cu SUA“. „Grupul de la Vișegrad a început acest dialog încă din 1992.

Avem parteneriat special cu Republica Moldova abia din 2010. Avem un parteneriat de succes cu Marea Britanie. Există similarități de interese și de politici de securitate foarte mari. Un parteneriat extins ar trebui gândit cu Ucraina.

Din păcate, dialogul bilateral s-a concentrat pe temele care ne separă, mizele au fost fixate foarte sus. România ar trebui să vină cu o strategie de securitate regională, negociată în toate capitalele țărilor vecine.

Cred, de asemenea, în dezvoltarea unor parteneriate de securitate cu Polonia și Turcia. Imaginați-vă ce ar însemna un coridor de securitate energetică în regiunea noastră“, a făcut Diaconescu un scurt inventar diplomatic.

Shutdown în 24 de ore

Despre riscurile de securitate cărora România trebuie să le facă față a vorbit Marius Bostan, antreprenor și fondator RePatriot. „Am revenit la paradigma Războiului Rece. Observăm o creștere a propagandei rusești în România. Acesta este un pericol major pentru România, mai ales în condițiile în care presa este slăbită“, a spus el.

În opinia omului de afaceri, „o țară se poate dezvolta, în special economic, dacă are asigurată securitatea națională“. Marius Bostan a vorbit apoi despre riscurile de securitate cibernetică.

„României i se poate da shutdown în 24 de ore. Nivelul de securitate cibernetică este precar. La comandă sunt oameni slabi, care nu au curajul de a lua decizii la momentul potrivit.

Războiul cibernetic se poată deja de către mașini. Virușii creați de mașini sunt mult mai periculoși decât acum câțiva ani. Este nevoia să introducem tehnologia și inteligența artificială în învățământul militar“, a subliniat Bostan.

Concluzii

Finalul 2019 Newsweek Defense Summit a fost dedicat întrebărilor și răspunsurilor. La acest ultim panel au participat foști militari de prim-rang. Primul vorbitor a fost generalul (r) dr. ing. Alexandru Grumaz, președinte al Centrului de Analiză și Studii de Securitate.

„Sunt Tzu spunea că nicio țară nu poate fi cucerită fără o complicitate din interior. Vulnerabilitatea României este internă. Armata noastră se bazează pe armament vechi de 30 de ani și chiar de 40 de ani. Ne lipsește în totalitate tehnica modernă de luptă. Avem tancuri T 55, de inspirație sovietică, în postura de tanc principal de luptă, nu avem artilerie modernă, nu mai avem industrie de apărare. Aici suntem după 30 de ani de democrație original: într-o perestroikă upgradată“, a apreiat gen. Grumaz. El a punctat, însă, că cea mai importantă resursă a noastră sunt oamenii.

E.S. Hans Klemm, ambasadorul SUA în România, a apreciat efortul țării noastre de a aloca 2% din PIB pentru Apărare - Foto: INQUAM PHOTOS/ Ovidiu Micsik

La rândul său, Șerban Filip Cioculescu, lect. univ. dr. al Universității București, a fost de părere că „România trebuie să înțeleagă marile tendințe în politica globală, dacă nu cumva ne îndreptăm spre o lume multipolară, și, în consecință, să-și gestioneze rațional resursele“.

„Principalul risc de securitate este transformarea Europei într-un rival al SUA. O astfel de rivalitate ar permite Rusiei și Chinei să se repoziționeze în balanța de putere (…)

Este important să se evite dispariția UE și NATO. Dacă, Doamne ferește, acest lucru se întâmplă, trebuie să avem o strategie pregătită din timp. Starea de conflict între Rusia și Occident există și trebuie constatată ca atare: războiul hibrid“, a spus Cioculescu.

O abordare alarmistă

O intervenție alarmistă i-a aparținut generalul (r) Constantin Degeratu, fost consilier prezidențial pentru apărare. El a criticat faptul că, deși „situația regională este foarte dificilă“, declarațiile oficialilor noștri au fost că „nu există o amenințare directă la adresa României“.

„Pericolele identificate au fost interne, în special corupția. Asta, deși Rusia a catalogat NATO drept o amenințare la adresa securității sale și a anunțat că va acționa pentru eliminarea ei. Din 2014, Rusia este în proces de trecere de la starea de pace la starea de război. Taie bucățică cu bucățică din drepturile noastre și din teritoriul unor state. Care a fost reacția noastră? Nu există amenințări militare externe la adresa României. Nu ne băgăm în ciorba Rusiei. Ok, s-ar putea să fim în meniu la felul trei“, a avertizat Degeratu.

Mai mult, el a punctat că, după intervenția Rusiei în Georgia, s-a dovedit că Parteneriatul strategic al acestei țări cu NATO nu are nicio valoare militară.

„Până la Articolul 5, Tratatul NATO are patru articole care spun că apărarea națională este apanajul statelor naționale. România a renunțat la apărarea națională și ajută NATO să apere România“, consideră gen. Degeratu.

El a spus că „programele de înzestrare a Armatei Române sunt frumoase, dar va mai dura vreo cinci ani până ce echipamentele vor fi operabile“.

„Soluția este dislocarea a două escadrile de F-16 din Germania și Italia în România, dislocarea a cel puțin două divizii de rachete «Patriot», dar și transferarea unui vas de luptă de dimensiuni mai mari. Avem 3 nave. Le putem înzestra cu rachete de coastă, cu rază de 300-500 km, de pe nave americane, care se dezafectează. Nu încălcăm niciun tratat“, a arătat înaltul oficial militar.