Newsweek România organizează pe 20 septembrie, o dezbatere dedicată nevoilor de înzestrare a Armatei Române 

DEFENSE SUMMIT Care sunt provocările militare ale secolului XXI și cât de pregătită este România

În 2017, Parlamentul a aprobat Memorandumul referitor laProgramul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2026 și în perspectivă.

Valoarea totală inițială a Programului a fost stabilită la 9,8 miliarde de euro, dar, după semnarea primelor contracte sunt semne că această cifră va fi depășită. 

În următorii ani, Ministerul Apărării va achiziționa sau moderniza următoarele echipamente:

Patru corvete multifuncționale, în valoare de 1,6 miliarde de euro, pe care francezii de la Naval Group le vor construi la Șantierul Naval Constanța. Corvetele sunt dotate cu rachete navă-navă, rachete navă-aer, muniție, criptoare etc. Prima corvetă va fi livrată României în prima jumătate a anului 2020.

Trei Sisteme de instalatii mobile de lansare rachete antinavă (SIML), în valoare de 200 de milioane de euro.

48 de blindate de luptă MLI- 84M vor fi modernizate la standardul “Jder“, contra sumei de 138 milioane de euro. Este vorba de upgradarea blindajului, montarea unei noi turele cu tun și rachete anti-tanc.

94 de transportoare blindate pentru trupe 8X8 si 4X4, din totalul de 657, contra sumei de 370 milioane de euro.

Sisteme Integrate de Comunicații și Informatică de Batalion, Puncte de Comandă de tip Brigadă, Punct de Comandă de tip Divizie, în valoare de 18 milioane de euro.

7 Sisteme de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM), în valoare de 4 miliarde de euro (4 sisteme pentru Forțele Aeriene și 3 pentru Forțele Terestre).

21 de Sisteme integrate de arme SHORAD-VSHORAD, în valoare de 2,1 miliarde de euro euro. Într-o primă etapă, achiziția va viza doar componentele SHORAD și va costa 1,37 miliarde de euro.

3 Sisteme Lansatoare Multiple de Rachete sol- sol (HIMARS) cu bătaie mare, în valoare de 690 milioane de  euro. Fiecare sistem are 18 instalații de lansare, deci un total de 54 de instalații de lansare.

Extinderi

Planul inițial de achiziții s-a modificat. La fel și sumele.  În primăvara lui 2017, ministrul Apărării Naționale, Gabriel Leș, a cerut acordul Parlamentului pentru achiziția celor 94 de transportoare.

În ianuarie a.c., ministrul Mihai Fifor a crescut potul: 227 transportoare. Concret, este vorba de  „Piranha V“, 8x8, produse de compania elvețiană „Mowag“, deținută de americanii de la „General Dynamics“. Valoarea totală a acestui program de înzestrare este  de  895 de milioane de euro.

Pentru această nouă achiziție, MApN avea nevoie de un nou acord din partea Parlamentului, dar Fifor nu s-a încurcat în proceduri legale. Contractul prevede asamblarea primelor 30 „Piranha V“ în Elveția, restul, la Uzina Mecanică București. Transportoarele sunt echipate cu turela UT-30 cu tun de 30 mm, produsă de israelienii de la Elbit.

În luna mai a.c, contractul a intrat în impas, pentru că turela UT-30 nu a trecut testele de calitate. Mai exact, a picat testul de tragere și s-au constatat probleme la sistemul de comunicații și informatică. În prezent, însă, acest contract este investigat de DNA.

Pe de altă parte, se intenționează achiziția a 300-400 de transportoare blindate 8X8 amfibii. Până recent, în pole-position era proiectul „Agilis“, ce trebuia dezvoltat cu nemții de la „Rheinmetall“ la Uzina de la Moreni. MApN a blocat proiectul și nu se știe dacă va fi anulat sau nu. Ministerul ar putea decide achiziția a 173 de blindate MLI Puma de la „Rheinmetall.

În 2018, oficialii din MApN intenționau să demareze programul „de urgență“ pentru achiziția lor, dar nu s-a mers până la capăt.

Contractul cu Raytheon

România a contractat deja, pentru circa 3,9 miliarde de dolari, achiziția a șapte baterii antiaeriene cu rachete sol-aer cu rază mare de acțiune (HSAM), MIM-104 „Patriot“, produse de compania americană “Raytheon“.

O baterie înseamnă patru lansatoare montate/atașate fiecare pe câte un camion, un radar, o unitate de conducere a focului, generatoare și alte echipamente.

Sistemele vor veni în cea mai recentă configurație hardware-software, la pachet cu câteva sute de interceptori. Prima baterie ar trebui să intre în uz din 2020. Patru baterii sunt destinate Forțelor Aeriene, iar trei, Forțelor Terestre.

Contractul cu Lockheed Martin

Deși cele trei sisteme de lansatoare de rachete sol-sol HIMARS aveau prevăzut un cost inițial de 690 de milioane de euro, pentru care s-a obținut acordul Parlamentului, prețul final prevăzut în contract este 1,5 miliarde de dolari. Primul dintre sisteme va intra în uz în 2020.

Chiar dacă, inițial, s-a negociat direct cu compania Lockheed Martin, producătorul echipamentului militar, lansatoarele HIMARS au fost cumpărate printr-un acord guvernamental semnat de România cu Statele Unite ale Americii.

Contractele privind achiziția de armament încheiate între guverne sunt exceptate de la obligațiile offset: guvernul care vinde nu mai este obligat să investească minim 80% din valoarea contractului în economia țării cumpărătoare. Practic, România a renunțat la investiții de aproape un miliard de euro.

Sub aspect tehnic, fiecare sistem are 18 instalații de lansare și comandă, trei tipuri diferite de rachete ghidate/dirijate, care pot lovi ținte terestre situate până la 300 de km distanță. Lansatorul HIMARS e montat pe camion și poate acomoda câte șase rachete de 227mm M270 sau o singură rachetă MGM-140 ATACMS.

Pe lângă cele 54 de lansatoare, contractul prevede și achiziția a 81 de rachete tip M31A1 Unitary și 81 de rachete tip M30A1 Alternative warhead, dar și 54 de rachete de tip ATACMS , cele care au raza efectivă de până la 300 de km.

Rachete de coastă

Licitația pentru achiziționarea celor trei sisteme de instalații mobile de lansare rachete antinavă (SIML), în valoare de 137 de milioane de euro, a intrat în impas, după ce francezii de la compania MBDA, singurul competitor rămas în cursă, a solicitat schimbarea termenilor contractului.

Grupul MBDA, cel mai mare producător de rachete la nivel european, a intrat în competiție cu racheta sa antinavă Exocet MM40 Block 3 (foto), o rachetă anti-navă cu radar propriu și cu posibilități de atac pe uscat.

Racheta Exocet este una dintre cele mai cunoscute și folosite rachete antinavă din lume.

Alte posibile achiziții

În Memorandumul aprobat de Parlament nu apar alte programe mari de înzestrare. Asta nu înseamnă, totuși, că MApN nu poate iniția proceduri de achiziție separat și poate cere acordul Palamentului, așa cum cere legea în cazul programelor care depășesc 100 de milioane de euro.

În momentul de față, după cum a declarat fostul ministru al Apărării, Mihai Fifor, țara noastră negociază cu
Portugalia achiziția a încă cinci avioane de vânătoare F 16. Per total, România intenționează să achiziționeze încă 36 de astfel de aparate de zbor.

O achiziție importantă ar putea viza tancuri principale de luptă. Mai mulți oficiali români au declarat că România ar putea cumpăra 60 de tancuri Leopard 2.

Pe de altă parte, MApN negociază, de câțiva ani, achiziția a 45 de elicoptere de atac pentru Forțele Terestre, contract ce ar putea ajunge la 2 miliarde de euro.

O parte din asamblarea acestora se va face în România. Favoriți sunt americanii de la „Bell“ cu 24 de elicoptere de atac AH-1Z Viper și 21 de elicoptere multirol UH-1Y Venom, ce ar trebui asamblate la IAR Brașov.

Un alt program major de înzestrare a Armatei Române prevede achiziția a peste 3.300 de camioane militare până în 2027. În vara lui 2018 a fost lansată o licitație cu impresionanta valoare de 750 de milioane de euro, dar procedurile sunt blocate în prezent în contestații.

Armata Română trebuie să înlocuiască și vechile arme de asalt PA Md 86, calibrul 5,45x39 mm, de concepție sovietică. Au fost testate diverse tipuri de arme, printre care și ARX 160, produsă de italienii de la „Beretta“.

Deja ministrul Economiei, Niculae Bădălău, a anunțat că negociază cu italienii de la Beretta să producă această armă de asalt în România.

Citește dosarul complet dedicat 2019 DEFENSE SUMMIT

Soluțiile industriei de apărare la provocările militare actuale

De ce este întărirea flancului estic al NATO o urgență

Cu ce este înzestrată Armata Română