Hans Klemm, ambasador al SUA la București, a deschis dezbaterile organizate de revista Newsweek România pe tema înzestrării Armatei Române și a strategiilor de apărare pe care ar trebui să le abordeze România, împreună cu aliații săi din Nato.
Ambasadorul SUA la București a declarat:
- Provocările de securitate în regiunea Mării Negre sunt consistente, în special din partea Rusiei.
- Anexarea Crimeei, conflictul din Donbass creează insecuritate. Aceste acțiuni amenință securitatea în regiune, inclusiv a României.
- Din nefericire provocări de securitate vin și din partea Iranului (rachetele de croazieră), Chinei (ofensiva 5G). NATO împlinește 70 de ani de existență.
- România aniversează 15 ani de când a devenit membru NATO. România s-a dovedit un partenerde nădejde al Alianței Nord- Atlantice. România investește 2% în Apărare. SUA sunt foarte recunoscătoare pentru acest lucru.
- În august, la Casa Albă, acesta a fost primul lucru pe care președintele Donald Trump l-a punctat în întâlnirea cu președintele Klaus Iohannis.
- România face investiții consistente pentru a-și îmbunătății capabilitățile militare. În al treilea rând, vreau să puntez contribuția României în teatrele de operații de pe glob, în special în Afganistan.
- Importanța Scutului anti-rachetă pentru securitatea regională este evidentă. Vreau să salut faptul că soldații români participă activ la exercițiile comune cu soldații americani.
- Felicit Newsweek România pentru organizarea acestui summit.
Citește și 2019 DEFENSE SUMMIT - Soluțiile industriei de apărare la provocările militare actuale
Defense Summit are loc azi la hotel Radisson din București, cu discuții despre direcțiile strategice de apărare în condițiile noilor provocări și oportunități oferite de contextul geopolitic actual. Prioritățile de înzestrare a armatei și bugetul apărării naționale a României. Gabriel-Beniamin Leş, ministru al Apărării Naționale, prezent la dezbaterea organizată de Newsweek România, a declarat:
- Ne confruntăm cu provocări de securitate de o complexitate fără precedent. Asta înseamnă inclusiv atacuri hibride, din partea actorilor non-statali și statelor eșuate.
- Politica de apărare a României reprezintă o contribuție semnificativă la securitatea întregii regiuni.
- Asta înseamnă nevoia de adaptare continuă.
- Un obiectiv asumat de România reprezintă dezvoltarea și modernizarea unor capabilități robuste.
- O descurajare eficientă pe flancul de est al NATO presupune cheltuirea responsabilă a resurselor.
- 33,4% din bugetul Apărării a fost alocat înzestrării în 2019. E o bază solidă pentru accelerarea procesului de modernizare a capabilităților României.
- Până în 2022, 18 miliarde de lei sunt alocate exclusiv achiziției de armament.
- Industria românească de apărare este implicată în producția de transportoare blindate, corveta multifuncțională și camioanele de multinaționale de transport.
- Facem toate eforturile pentru ca contractul pentru achiziția celor patru corvete multifuncționale să se finalizeze, bineînțeles după parcurgerea tuturor etapelor legale.
Citește și 2019 DEFENSE SUMMIT - De ce este întărirea flancului estic al NATO o urgență
Gen. Nicolae Ciucă, șeful Statului Major al Apărării, a vorbit la Defense Summit despre:
- Elementele definitorii ale contextului geopolitic. Evoluțiile eficente, provocările de securitate au o predictibilitate tot mai mică. Dezvoltarea capacităților de apărare presupune adaptarea continuă.
- Marea Neagră este o regiune instabilă, Rusia rămâne principalul actor politic și militar în regiune.
- Anexarea ilegitimă a Crimeei permite Rusiei să-și proiecteze forța dincolo de regiunea Mării Negre.
- Amenințările tradiționale, convenționale, nu pot fi ignorate.
- Obiectivul pentru perioada următoare este consolidarea capacității de luptă, credibile, interoperabile, flexibile, care să asigure răspuns în spectrul hibrid, să asigure reziliența de care avem nevoie.
- Vreau să subliniez cât de mult înseamnă parteneriatul nostru cu Statele Unite ale Americii.
- Am reușit să asigurăm o prezență coerentă pe flancul estic al NATO, în special prin participarea la exerciții.
- Nu a fost ușor să asigurăm 2% pentru al treilea an consecutiv.
- Avem nevoie de o perioadă de la 3 la 5 ani pentru a avea noile capabilități operabile.
- Timp de 25- 30 de ani, Armata a fost subfinanțată. Suntem în postura de a deconta ce nu s-a făcut până acum.
- Doar în sistem inter-instituțional putem asigura o apărare eficientă a României. Nu este vorba despre cine este lider, ci despre cum găsim soluții de apărare a țării.
Citește și 2019 DEFENSE SUMMIT - Cu ce este înzestrată Armata Română
Iulian Fota, conf. univ. dr. Academia Națională de Informații:
- Politica noastră de securitate națională riscă să devină o formă fără fond după 30 de ani. Am argumente puternice.
- Politicul refuză să recunoască că trăim într-o lume mult mai periculoasă. Nu vor să fie întrebați ce fac pentru asta.
- La nivel politic nu a stârnit nicio reacție faptul că Rusia a confiscat o treime din Marea Neagră prin exerciții militare. Am reacționat doar pentru că au reacționat ucrainienii.
- Suntem în campanie electorală, dar nu se discută deloc despre politicile de securitate națională. Este cea mai importantă politică publică. Nu mă refer doar la un partid, ci la toate partidele. Parcă s-au înțeles pe sub NATO.
- La reuniunea diplomației românești nimeni nu a rostit cuvântul Rusia. De ce mai cheltuim 2%? Trebuie să punem punct acestei ipocrizii.
- În niciun document oficial nu se precizează de ani de zile care este cea mai mare amenințare la adresa securității naționale a României, ca nu cumva vreo instituție să fie trasă la răspundere. Cum să-ți faci o agendă, cum să prioritizezi în aceste condiții.
- Până în 2014 am cârpit domeniul de securitate națională. Nu s-a făcut o revizuire strategică.
- Cele mai mari amenințări la securitatea națională a României sunt propriile vulnerabilități.
- Politizarea absurdă a domeniului de securitate națională este o realitate.
- În momentul de față avem un război politico-ideologic împotriva Occidentului și în România.
Răspuns Gabriel Leș: - E riscant să informăm opinia publică de faptul că suntem într-un pericol iminent. Aceste chestiuni trebuie comunicate cu foarte mare atenție.
- Industria noastră de apărare nu ne poate oferi capabilitățile de care avem nevoie.
PANEL 2
Strategii de securitate și planificare strategică. Priorități privind necesarul logistic în domeniul apărării naționale
Moderator: Col. (r) Ion Petrescu
Prof. Marian Zulean, Universitatea București:
- Cum stăm cu obiectivele strategice pe termen mediu și lung? Până acum au fost strategii de pace, dar realitatea s-a schimbat semnificativ. Este momentul să discutăm dacă avem o strategie de țară.
- P.P. Carp spunea că România are prea mare noroc în istorie pentru a mai avea nevoie de politică. Este cazul și în prezent?
- România nu a ajuns să aloce 2% din PIB. În 2018, am alocat 1,92%.
- Țara noastră are nevoie de un nou obiectiv strategic în contextul competiției Marilor Puteri.
- În campania prezidențială ar trebui să existe o dezbatere pe această temă, pentru a evalua strategiile de securitate și a anticipa evoluția mediului de securitate.
- Chiar dacă niciun ciclu de planificare nu a fost complet sau realist, planificarea apărării a asigurat supraviețuirea și adaptarea instituțiilor de securitate în context de pace, cu asistență occidentală.
- Este nevoie de restructurarea academiilor militare, a domeniului doctoral ”științe militare, revenirea la alocarea a 2,38% din PIB, ca să acoperim și pensiile militarilor.
Contribuția României la misiunile militare internaționale
General-maior dr. Dorin Blaiu, locțiilorul Șefului Statului Major al Forțelor Terestre
Securitatea navală la Marea Neagră
Comandor Liviu Coman, locțiitorul comandantului Componentei Operaționale Navale
Apărarea spațiului aerian al României
Comandor Florentin-Gabriel Giuvară, comandantul Centrului de Operații Aeriene al Armatei Române
PANEL 3
Contribuția României la securitatea euroatlantică. Parteneriatele strategice ale Romaniei. Riscuri de securitate
Arnold Dupuy, analist, Departamentul de Apărare al SUA, profesor asociat Universitatea din Virginia, SUA
Alianțele militare și dialogul diplomatic
Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe:
- România a început să se gândească mai serios la încheierea de parteneriate strategice cam din 1997, când am inițiat discuții cu partea americană. Grupul de la Vișegrad a început acest dialog din 1992.
- În 1997 s-a înțeles că un parteneriat strategic se referă și la împărtășirea unei comunități de valori.
- Avem parteneriat special cu Republica Moldova de abia din 2010.
- Avem un parteneriat de succes cu Marea Britanie. Există similarități de interese și de politici de securitate foarte mari. Brexit-ul ne-ar putea afecta interesele de securitate.
- Un parteneriat extins ar trebui gândit cu Ucraina. Dialogul bilateral s-a concentrat pe temele care ne separă, mizele au fost fixate foarte sus.
- Ar trebui să venim cu o strategie de securitate regională, negocită în toate capitalele din regiune.
- Mi-aș dori, când vorbim de Scutul antirachetă, să nu-i auzim doar pe americani și pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
- Cred în dezvoltarea unor parteneriate de securitate cu Polonia și Turcia. Imaginați-vă ce ar însemna un coridor de securitate energetică.
- În lumea de azi, politica internă este politică externă.
Riscuri de securitate
Marius Bostan, antreprenor, fondator RePatriot:
- Observăm o creștere a propagandei rusești în România. Este un pericol major. Presa este slăbită. O re-prioritizare este absolut necesară, bazată pe studii serioase.
- O țară se poate dezvolta, în special economic, dacă are asigurată securitatea națională.
- Riscurile de securitate cibernetică. României i se poate da shut-down în 24 de ore. Nivelul este precar. La comandă sunt oameni slabi, care nu au curajul de a lua decizii la momentul potrivit. Războiul cibernetic se poată deja de către mașini. Virușii creați de mașini sunt mult mai periculoși decât acum câțiva ani.
- Nevoia de a introduce tehnologia și inteligența artificială în învățământul militar.
- Guvernanții noștri au fost extrem de permisivi cu Huawei Se încearcă să se dea o lege și să se paseze responsabilitatea. Există o lipsă de curaj.
- Am revenit la paradigma Războiului Rece.
PANEL 3
Întrebări și răspunsuri. Concluzii
General (r) dr. ing. Alexandru Grumaz, președinte al Centrului de Analiză și Studii de Securitate - Lungul drum al Armatei Române către sec. XXI. Sunt Tzu: ”Nicio țară nu poate fi cucerită fără o complicitate din interior”. România se bazează pe armament vechi de 30 de ani și uneori de 40 de ani.
- Rusia a ridicat o Zonă A2- AD în Marea Neagră, în care accesul este interzis.
- Ne lipsește în totalitate tehnică modernă de luptă. Avem tancuri T 55, de inspirație sovietică, în postura de tanc principal de luptă, nu avem artilerie modernă. Cea mai importantă resursă sunt oamenii.
- Aici suntem după 30 de ani de democrație originală. Suntem într-o perestroikă upgradată.
- Nu mai avem industrie de apărare. De la 120.000 de oameni am ajuns la câteva mii.
Șerban Filip Cioculescu, lect. univ. dr. Universitatea București: - România trebuie să înțeleagă marile tendințe în politica globale. Ne îndrepăm spre o lume multi-polară?
- Gestiunea rațională a resurselor de care dispunem.
- Trebuie să fim atenți cum evoluează relațiile interetnice. S-ar putea ca Rusia să încerce agitarea apelor.
- E important să se evite dispariția UE și NATO. Dacă, Doamne ferește, acest lucru se întâmplă, trebuie să avem o strategie pregătită din timp.
- Starea de conflict între Rusia și Occident există și trebuie constatată ca atare. Este vorba de războiul hibrid.
- Principalul risc de securitate este transformarea Europei într-un rival al SUA. O astfel de rivalitate ar permite Rusiei și Chinei să se repoziționeze în balanța de putere.
- Renunțarea a Tratatul INF sporește riscul de înarmare la cote periculoase.
General (r) Constantin Degeratu - Situația regională este dificilă, dar nu există o amenințare directă la adresa România.
- Documentele NATO din 2014 încoace vorbesc despre agresivitatea Rusiei, după ce s-a vorbit de asertivitate. În Țara Galilor și Polonia, NATO a admis că este vorba de un risc.
- Nu suntem simetrici cu SUA în ceea ce privește documentele strategice.
- Declarațiile oficialilor români au fost că nu există amenințări militare externe la adresa României. pericolele identificate au fost interne, respectiv corupția. Asta în condițiile în care Rusia a catalogat NATO drept o amenințare la adresa securității sale și a anunțat că va acționa pentru eliminarea ei.
- În 2012, SUA au decis dezangajarea militară din Europa.
- După intervenia Rusiei în Georgia s-a dovedit că Parteneriatul strategic al acestei țări cu NATO nu are nicio valoare militară.
- Până la articolul 5, Tratatul NATO are patru articole care spun că apărarea națională este apanajul statelor naționale.
- Din 2014, Rusia este în proces de trecere de la starea de pace la starea de război. Taie bucățică cu bucățică din drepturile noastre și din teritoriul unor state. Care a fost reacția noastră? ”Nu există amenințări militare externe la adresa României”. Nu ne băgăm în ciorba Rusiei. Ok, s-ar putea să fim în meniu la felul trei.
- România a renunțat la apărarea națională și ajută NATO să apere România.
- Dușmanul e aici și acționează împotriva noastră. Scopul este destructurarea teritorială a României. Ne-am bucurat că Putin ne-a scăpat de oligarhii de la Chișinău. este, din păcate, o chestiune de timp până ce vom avea soldați ruși la Prut.
- Trebuie să înceteze războiul româno-român, politic. Aceste programe de înzestrare sunt frumoase, dar ele vor mai dura vreo 5 ani. Soluția este dislocarea a două escadrile de F-16 din Germania și Italia în România, dislocarea a cel puțin două divizii de rachete ”Patriot”, dar și transferarea unui vas de luptă de dimensiuni mai mari. Avem 3 nave. Le putem înzestra cu rachete de coastră, cu rază de 300- 500 km, de pe nave americane, care se dezafectează. Nu încălcăm niciun tratat.
- Suntem într-o situație tragică, nu dramatică, din punct de vedere al ființei naționale. Putem face asta, dacă convingem aliații că este și în interesul lor.
Răspuns Arnold Dupuy: - Nu văd de ce nu ați cere asta SUA, chiar dacă asta ar putea fi percepută ca o provocare directă la adresa Rusiei. Nu văd de ce nu ați încerca asta.
__________________________________________
Contextul regional de securitate la Marea Neagră s-a complicat foarte mult în ultimii ani, mai ales după anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea de către Rusia.
Flancul estic al NATO a devenit o zonă fierbinte, asupra căreia partenerii aliații nord-atlantici și-au îndreptat atenția, cu ocazia ultimelor summit-uri ale Alianței.
România se află în epicentrul acestei regiuni cu volatilitate crescută în materie de securitate. În consecință, țara noastră a crescut în ultimii ani, și urmare a presiunilor exercitate asupra aliaților NATO, cheltuielile cu înzestrarea Armatei.
Există achiziții pe care țara noastră le-a demarat deja și care se vor întinde pe un deceniu întreg: 2019- 2028. Pe lângă înzestrare, o chestiune esențială, parte a conceptului de ”reziliență”, este pregătirea militarilor și întreținerea echipamentelor. Din păcate, țara noastră mai are multe de realizat la acest capitol. Bugetul Apărării, deși destul de consistent, este dezechilibrat.
O parte consistentă din resursele publice merg către plata salariilor și pensiilor militarilor, și mai puțin pe operațiuni și mentenanță. Acest fenomen nociv, în fapt o vulnerabilitate în fața pericolului militar rusesc, poate fi întâlnit în multe țări- membre NATO.
Cât de mare este pericolul militar exercitat de Rusia? Care sunt cele mai eficiente arme pe care să le opunem tendințelor agresive ale vecinului nostru de la Răsărit? Este scutul antirachetă suficient? Care sunt provocările militare ale secolului XXI și cât de pregătită este România să le facă față?
NEWSWEEK DEFENSE SUMMIT 2019 aduce la aceeași masă de dezbateri pe toți actorii implicați în domeniul securității naționale a României: reprezentanți ai NATO, Ministerului Apărării Naționale, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Statul Major al Apărării, reprezentanții Forțelor Terestre, Forțelor Terestre, Forțele Aeriene, reprezentanți ai misiunilor diplomatice ale SUA, Marii Britanii, Poloniei, reprezentanți ai companiilor din domeniul apărării, atât ale Statului român, cât și cele private.
Se va discuta despre contribuția României la securitatea euroatlantică, bugetul apărării naționale a României, Strategia națională de apărare a României, prioritățile forțelor armate ale României, contribuția țării noastre la misiunile militare internaționale, securitatea militară la Marea Neagră, apărarea spațiului aerian al României, parteneriatele strategice pe care țara noastră le are cu SUA, Marea Britanie și Polonia în domeniul militar, soluții de înzestrare a Armatei Române, contribuția românească la industria de apărare.
