Sunt mulți români care ajung la spital în stare gravă, din cauza unei boli perfide pe care nu știau că o au. Sunt aproximativ 4.000.000 de oameni care își pot lua concediu medical pentru a se reface.
Este vorba despre epuizare profesională sau burnout. Mulți angajați nu își dau seama că au ajuns în această situație dar urmările sunt foarte grave dacă nu iau măsuri.
Au fost cazuri în care au murit oameni din cauza acestei afecțiuni.
4.000.000 români își vor putea lua concediu medical. Boala perfidă despre care nu știu că o au
În acest moment o propunere legislativă care prevede recunoașterea epuizării profesionale se află pe masa Senatului. Aceasta ar urma să modifice Legea SSM (securității și sănătății în muncă). Iniațiatorii actului normativ vin cu o serie de soluții legislative pentru a preveni și gestiona burnout-ul, inclusiv evaluări periodice ale sănătății mentale, concedii medicale specifice și integrarea burnout-ului în sistemul de asigurări care acoperă accidentele de muncă, scrie avocatnet.ro.
Citește și: Rolul pauzelor și vacanțelor în prevenirea burnout-ului la locul de muncă
Inițiatorii propunerii legislative arată că epuizarea profesională reprezintă o problemă majoră de sănătate publică în România, cu consecințe economice și sociale semnificative, iar lipsa unei recunoașteri oficiale și a unui cadru legislativ adecvat duce la creșterea presiunii asupra resurselor publice și la o pierdere de capital uman valoros.
De altfel, conform expunerii de motive bumout-ul are consecinte nu doar asupra angajatilor, ci și asupra angajatorilor și economiei în ansamblu.
Conform Organizației Internaționale a Muncii (OIM)'", stresul cronic la locul de muncă și burnout-ul reduc semnificativ productivitatea, duc la creșterea absenteismului și a costurilor legate de îngrijirea sănătății. Se estimează că în țările dezvoltate, costurile anuale ale stresului la locul de muncă și bumout-ului depășesc 300 miliarde de dolari.
În România, aceste costuri sunt mai dificil de cuantificat, deoarece bumout-ul nu este încă recunoscut că fenomen profesional.
4.000.000 români își vor putea lua concediu medical. Boala perfidă despre care nu știu că o au - Foto: freepik.com (rol ilustrativ)
Cu toate acestea, studiile realizate de organizațiile de sănătate mentală și de securitate în muncă" sugerează că o mare parte din absenteismul la locul de muncă este cauzată de probleme de sănătate mentală, inclusiv bumout.
În lipsa unor măsuri legislative clare și a unei recunoașteri oficiale, impactul bumout-ului rămâne subevaluat și insuficient adresat.
Dacă va fi adoptată, propunerea legislativă privind modificarea și completarea unor acte normative pentru reglementarea epuizării profesionale (burnout) aceasta se va putea aplica doar după promulgarea sa și publicarea în Monitorul Oficial.
Citește și: Cine sunt românii care spun că sunt fericiți la job? Principalul motiv de stres la locul de muncă
Documentul propune o serie de măsuri legislative pentru a preveni și gestiona burnout-ul la locul de muncă, dorindu-se modificarea și completarea a trei legi importante din sfera sănătății și securității la locul de muncă (SSM): Legea nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă (Legea SSM), Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale și Legea nr. 418/2004 privind statutul profesional specific al medicului de medicina a muncii.
LEGE privind modificarea si completarea unor acte normadve pentru reglementarea epuizarii profesionale (bur... by Valeria Cupa on Scribd
Consecințele sociale și economice ale epuizării profesionale
Burnout-ul duce la o creștere a absenteismului la locul de muncă. Studiile realizate de organizațiile de sănătate mintală și de securitate în muncă sugerează că o mare parte din absenteismul de la job este cauzată de probleme de sănătate mintală, inclusiv burnout.
Expunere de motive Propunere legislativa pentru modificarea si completarea unor acte normative pentru regle... by Valeria Cupa on Scribd
Burnout-ul contribuie la creșterea cheltuielilor pentru servicii de sănătate. Cum așa? Epuizarea cronică se corelează cu tulburări digestive, afecțiuni cardiovasculare și tulburări psihice grave, necesitând îngrijire medicală suplimentară. În unele cazuri, burnout-ul poate duce la pensionare anticipată din cauza problemelor de sănătate legate de muncă.
Burnout-ul influențează negativ viața personală a indivizilor, afectând relațiile interpersonale și capacitatea de a se bucura de timpul liber.
Totodată, are un impact profund negativ asupra sănătății mintale a indivizilor. Persoanele afectate sunt predispuse la depresie, anxietate, sindrom de depersonalizare și chiar gânduri suicidare. În zona cazurilor extreme, inițiatorii amintesc de situația de la Bihor, unde au fost raportate cazuri de suicid în rândul medicilor de familie (trei, mai exact), ca urmare a suprasolicitării prelungite și a lipsei de suport la locul de muncă.
Studiile psihologice arată că burnout-ul poate conduce la depășirea limitelor morale și a normelor de etică profesională la locul de muncă. Aceasta afectează integritatea organizațiilor și poate duce la decizii riscante sau o implicare redusă față de valorile companiei, mai arată avocatnet.ro.
Câți români au burnout?
În România, 65% dintre angajați au raportat că resimt frecvent stres la locul de muncă, în timp ce 60% au prezentat simptome de burnout, cele mai frecvente fiind oboseala emoțională și scăderea eficienței.
Aproximativ 45% dintre cei care au participat la un studiu au menționat că nu primesc suficient sprijin pentru sănătatea mintală din partea angajatorului, iar 27% dintre lucrători au raportat că au avut simptome de anxietate severă, legate în special de suprasolicitare și lipsa clarității în cerințele de muncă, scrie europafm.ro.
De altfel, România e pe locul doi în Europa la burnout. Polonezii sunt pe primul loc. Românii lucrează cu peste 30% mai mult decât media europeană, dar productivitatea e de 6 ori mai mică decât media UE.
Cazurile de burnout s-au înmulțit odată cu pandemia și cu războiul din Ucraina. În urmă cu 2 ani, Inspecția Muncii și-a pus problema burnout-ului și cum să-l rezolve. Deși au fost dezbătute tot felul de soluții pentru angajați, nu s-a luat nicio măsură. Există doar o mențiune scurtă într-o lege care definește stresul ca pe o formă de hărțuire morală la locul de muncă, transmite alephnews.ro.
Codul Muncii spune că durata normală de muncă e de 8 ore pe zi și 40 pe săptămână. Din cauza extenuării peste 20% din angajați ar demisiona chiar și fără să aibă o altă ofertă de muncă.
