Cei 700 de romi reținuți la mineriada din 13-15 iunie 1990, din totalul de 1.200 de persoane, au fost lipsiți ilegal de libertate, interogați abuziv, maltratați și umiliți în secții de poliție și în unitățile militare din Măgurele și Băneasa, ca și restul celor reținuți pentru participarea la protestele antiguvernamentale din Piața Universității.
"Minerii însoțiți de oameni în uniformă au făcut percheziții ilegale în cartierele Colentina, Ferentari, Rahova și în Voluntari, au devastat locuințe și au jefuit. Există și acuzații de viol.
Personal, am aflat de violențele împotriva romilor, din timpul mineriadei din 1990, pe când lucram la IICCMER, în perioada 2010-2012.
Am văzut un tabel în excel, aflat atunci în lucru, cu informații extrase din dosare clasate de la Parchetul Militar obținute prin legea accesului la informații de Asociația 21 Decembrie.
Tabelul a fost întocmit de polițista judiciară Gina Radu, colaboratoare a IICCMER și a procurorului militar Dan Voinea. Povestea fiecărei victime victime este reconstituită cu declarații și documente", a scris Adrian Cioflâncă.
Istoricul a prezentat mărturiile mai multor persoane care au avut de suferit la mineriada de acum 31 de ani.
"Omorâți-l pe țigan, el a dat foc la Poliția Capitalei!"
Vasile Neacșu, 21 de ani, muncitor necalificat, Urbis:
„Nu a participat la manifestațiile din Piața Universității. În ziua de 14.06.1990 în timp ce se afla la serviciu, au fost anunțați de maistrul Fieraru Alexandru și liderul de sindicat Popa Vasile că trebuie să se deplaseze în centrul Capitalei pentru a-i susține pe mineri.
Din întreprindere au plecat 15-16 colegi conduți de maistrul Fieraru Alexandru. În timp ce se afla în zona Poliției Capitalei de el s-au apropiat 3 mineri care i-au solicitat actele de identitate, iar mai mulți civili au strigat «Omorâți-l pe țigan, el a dat foc la Poliția Capitalei!» moment în care a fost atacat de mineri cu picioarele și furtunele de presiune, fiind transportat la sediul Poliției Capitalei.
De aici a fost transportat la Unitatea Militară de la Măgurele,apoi la Școala de Poliție de la Băneasa unde a fost reținut mai multe zile.”
Dumitra Răgălie, 55 de ani în, muncitoare, ADP Sector 2:
„Nu a participat la manifestațiile din Piața Universității.În ziua de 13.06.1990 după terminarea servciului s-a deplasat la domiciliu , unde a rămas până a doua zi. În dimineața zilei de 14.06.1990 a plecat la serviciu, iar în jurul orelor 13 s-a învoit de la șeful de tură explicându-i că pe un unchi trebuie să-l interneze la spital.
A luat troleibuzul până la Piața Universității și deoparece nu se mai putea circula în zonă a coborât din mijlocul de transport, ocazie cu care pe motiv că este «țigancă» a fost atacată de un grup de mineri, apoi reținută la Unitatea Militară de la Măgurele timp de mai multe zile.”
Dorel Simion, 15 ani, elev, Voluntari:
„În dimineața zilei de 14.06.1990 de la domiciliu s-a deplasat la Spitalul Colțea unde se afla internată mama lui. În drum spre spital a fost oprit de un grup de mineri care pe motiv că este «țigan» au început să-l lovească cu bâtele și alte obiecte contondente.
A fost transportat la sediul Secției 10 Poliție și de aici la Unitatea Militară de la Măgurele, unde a stat reținut mai multe zile.”
Costel Stancu, 16 ani, muncitor, Piața Voluntari:
„Nu a participat la manifestațiile din Piața Universității. În dimineața zilei de 14.06.1990 s-a prezentat la serviciul tatălui său care era brancardier la Spitalul Colțea pentru a lua resturi de mâncare. În timp ce se afla în stația de tramvai de la Sf. Gheorghe a fost oprit de 3 mineri care l-au întrebat: «Ce cauți țigane pe aici?
Nu am apucat să-le răspund pentru a le explica motivul prezenței mele în zonă că cei trei mineri m-au împins cu capul în zidul unei patiserii, eu lovindu-mă cu dinții de perete și spărgându-mi 4 dinți. Au continuat să mă lovească la nivelul spatelui , apoi mi-au legat mâinile cu o sfoară la spate». A fost condus la Secția 10 Poliție, iar de aici a fost transportat la Școala de Poliție de la Bănesa, unde a fost reținut până în data de 16.06.1990.”
Alexandrina Stoian, 43 de ani, fără ocupație:
„În data de 13.06.1990 a stat la domiciliu cu copii. În data de 14.06.1990 s-a deplasat la Tribunalul București întrucât avea proces cumnatul său. De la tribunal i s-a spus că în acea zi nu se judecă nici un proces. În timp ce se afla pe scările tribunalului a fost oprită de mineri și predată organelor de poliție. «Am fost reținută de mineri pentru că sunt țigancă.» A fost închisă la UM 0575 Măgurele.”
Anghel Zorilă și-a pierdut auzul și parțial vederea
Anghel Zorilă, 50 de ani, lăcătuș mecanic, Întreprinderea de Utilaj Greu, tată, împreună cu
Marian Zorilă, 27 de ani, lăcătuș, Întreprinderea mecanică fină, fiu și cu
Dumitru Țiber, 21 de ani, lăcătuș mecanic, Întreprinderea Vulcan, ginere:
„Nu a participat la manifestațiile din Piața Universișății. La data de 14.06.1990 s-a deplasat împreună cu fiul, Marian Zorilă, și ginerele său,Țiber Dumitru, în Piața Unirii pentru a face cumpărături pentru înmormântare,ocazie cu care un grup de 12 mineri s-au năpustit asupra lor fără nici o explicație și i-au lovit cu bâte din lemn și cabluri electrice până ce toți 3 s-au prăbușit la pământ.
Minerii au continuat să-i lovească și i-au tâlhărit de sumele de bani pe care le aveau asupra lor. Au fost transportați la Unitatea Militară de la Măgurele unde au fost obligați să treacă printr-un cordon format din militari care i-au bătut cu bastoanele de cauciuc,apoi duși într-un garaj păziți de militari fiind reținuți până la data de 17.06.1990, timp în care au fost cercetați și supuși tratamentelor neomenoase.
În urma loviturilor primate, Anghel Zorilă și-a pierdut auzul și parțial vederea fiind încadrat în gradul 2 de invaliditate.”
Acest caz a fost semnalat de Gabriel Zorila, fiul lui Anghel Zorilă.
Dumitru Feraru, 34 de ani, șofer, SC Ilut SA, împreună cu
Ilie Gae, 20 de ani, zilier, CAP Râmnicu de Jos și cu
Gheorghe Cazacu, 37 de ani, lăcătuș mecanic, Combinatul Chimic Râmnicu Vâlcea:
„Nu a participat la manifestațiile din Piața Universității. În ziua de 14.06.1990 însoțit de unchiul său, Cazacu Gheorghe, și cumnatul său, Gae Ilie, ambii din Râmnicu Vâlcea care se aflau în vizită, au plecat să cumpere un frigider.
În timp ce se aflau în zona Sf. Gheorghe au fost atacați de mineri, bătuți, li s-au sustras sumele de bani pe care le aveau asupra lor, fiind transportați la sediul Poliției Capitalei.
De aici au fost transportați cu o dubă la Școala de Poliție de la Băneasa, unde au fost reținuți.
În data de 14.06.1990, din cauza loviturilor primite de la mineri, victima a fost transportat la Spitalul de Urgență Floreasca, iar «după examinare medicii au afirmat că plăgile de la cap sunt infectate și au refuzat să-l interneze spunând că respectivele afecțiuni nu sunt de competența lor». În dimineața zilei de 15.06.1990 Dumitru Feraru și Gh. Cazacu au fost transportați la Spitalul 9 unde au rămas internați sub pază militară.
Dumitru Feraru declară că în momentul în care a fost agresat de mineri avea asupra sa circa 3000 leva bulgărești, bani ce i-au fost luați de mineri. Ilie Gae a fost eliberat de la Băneasa pe 18 iunie”.
Caz semnalat de Lia Lm."