Este pentru a cincea oară când se încearcă întrunirea Plenului CSM, pentru numirea Adinei Florea la șefia Secției Speciale, de fiecare dată nereușind să se realizeze cvorumul necesar. Reamintim că Adina Florea, susținută de fostul ministru al Justiției pentru funcția de procuror lef al DNA, însă respinsă de șeful statului, a câștigat, în vară, un concurs susținut pentru ocuparea funcției de șef al Secției Speciale. Pe de altă parte, Florea are și susținerea șefi CSM, Lia Savonea, care a și condus comisia care a evaluat candidații pentru șefia Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție.
Concursul este unul controversat, fiind contestat de o parte a magistraților. Pe de altă parte, Curtea de Justiție a UE, sesizată de unii magistrați români, are pe rol un dosar care vizează legalitatea înființării Secției Speciale, o decizie a instanței europene fiind așteptată în această toamnă.
Reproducem mai jos, integral, mesajul transmis, marți dimineață, de Asociația pentru Apărarea Statutului Procurorilor către CNSAS:
„Având în vedere ordinea de zi din data de 17 septembrie 2019, publicată pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, conform căreia se dorește validarea rezultatelor concursului pentru numirea procurorilor cu funcții de execuție din cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, desfășurat în perioada 11 aprilie -15 iunie 209 și numirea în funcție a candidaților admiși precum și validarea rezultatelor concursului pentru numirea procurorului șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, organizat în perioada 15 mai – 18 iunie 2019 și numirea candidatului admis în funcția de procuror șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, vă solicităm amânarea discutării acestor puncte de pe ordinea de zi până în momentul pronunțării unei hotărâri în cauzele conexate C-83/19, C-127/19 şi C-195/19 aflate în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene și care vizează tocmai conformitatea înființării acestei structuri de parchet cu standardele dreptului UE.
În acest sens reamintim membrilor Consiliului Superior al Magistraturii că o parte dintre întrebările preliminare adresate CJUE vizează existența și funcționare SIIJ, respectiv dacă art 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, în special necesitatea respectării valorilor statului de drept, se opun unei legislații prin care este înființată și organizată Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin posibilitatea exercitării, în mod indirect, a unor presiuni asupra magistraților și dacă principiul independenței judecătorilor, consacrat de articolul 19 alin. (1) al doilea paragraph din TUE și de art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene se opune înființării Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție din cadrul PICCJ raportat la modalitatea de numire/revocare din funcție a procurorilor care fac parte din această secție, modalitatea de exercitare a activității în cadrul ei, modul în care este stabilită competența în corelație cu numărul redus de posturi al acestei secții.
Arătăm faptul că anterior înregistrării acestor cauze opiniile organismelor internationale, spre exemplu Raportul ad hoc privind România (Greco-AdhocRep(2018)2) din 23.03.2018, Raportul de follow-up referitor la Raportul Ad hoc privind România (Greco-AdhocRep(2019)1) din 21.06.2019, opinia preliminară nr. 924/2018 a Comisiei de la Veneția din data de 13.07.2018, au fost în sensul desființării SIIJ și sublinierii caracterului de anomalie a unei astfel de structuri în cadrul sistemului judiciar.
Având în vedere că în cauzele conexate Consiliului Superior al Magistraturii i s-a solicitat prezentarea de observații și faptul că, din datele apărute în mass-media, reiese că cel puțin observațiile depuse de Comisia Europeană sunt în sensul unei încălcări a dreptului UE prin crearea și operaționalizarea SIIJ considerăm că o discuție privind conducerea acestei instituții și structura sa de personal, la acest moment, nu este oportună și poate constitui un obstacol suplimentar în punerea în acord a cadrului national cu o decizie care ar constata încălcarea dreptului european.
În cazul în care conducerea Consiliului Superior al Magistraturii nu dorește prorogarea discutării punctelor 2 și 3 de pe ordinea de zi solicităm membrilor CSM, în mod individual, să nu participe la o astfel de dezbatere având în vedere principiul supremației dreptului european și rolului lor de garant al statului de drept și al independenței justiției.”
