În urmă cu câteva zile, Florinela Georgescu, director executiv al Administraţiei Naţionale de Meteorologie anunța că iarna care începe în curând va fi mai caldă decât în mod normal în România, însă nu sunt excluse episoadele de vreme extremă, precum ger, viscol şi ninsori abundente.
„Primele semnale în ceea ce priveşte prognoza pentru următoarele patru săptămâni indică, din punct de vedere al regimului de temperaturi, valori ridicate. Prima lună de iarnă pare să nu aducă fenomene severe, dar vom actualiza aceste informaţii. Nu trebuie să excludem că iarna în România aduce perioade în care să putem vorbi de fenomene de viscol, cantităţi abundente de precipitaţii şi perioade de ger. Cu siguranţă, în fiecare perioadă a acestui an, discutăm despre scenariul ca iarna aceasta să fie cea mai grea din ultimii 30 de ani sau din ultimii 100 de ani. Nu avem un semnal robust în acest sens, dar o iarnă normală în România aduce perioade de vreme severă. De asemenea, în sezonul de tranziţie, de primăvară, nu am exclus în ultimii ani să avem stări autentice de iarnă, cum a fost şi în martie 2019 sau în aprilie 2017, când am avut avertizare Cod portocaliu pentru strat de zăpadă de 25 de cm în zona Moldovei”, a declarat marți Elena Mateescu.
Conform acesteia, din datele centralizate de ANM reiese faptul că luna noiembrie a acestui an ar putea să fie cea mai călduroasă din istoria măsurătorilor meteorologice.
„Până la acest moment, primele două decade ale lunii noiembrie, indică posibilitatea ca această lună să fie cea mai călduroasă din istoria măsurătorilor meteorologice. Avem, la acest moment, o abatere termică pozitivă de 7 grade faţă de cât ar fi normal să se înregistreze într-o lună noiembrie, în ţara noastră. Trebuie să ne bucurăm că, începând de miercuri şi până vineri, dar şi pe parcursul zilei de sâmbătă, vom avea precipitaţii. Veştile sunt bune, pentru că mai ales în jumătatea de sud a ţării, local în centru şi est, ne aşteptăm la cantităţi de precipitaţii în general cuprinse între 20 – 25 l/m, izolat 40-50 l/mp, în special în zona Carpaţilor Meridionali şi la altitudini mai joase. Acest lucru nu va face decât să determine o uşoară refacere a rezervei de apă din sol. Începând din iulie şi până în prezent avem 4-5 luni consecutive în care precipitaţiile insuficiente sau absenţa acestora în mai multe zile consecutive, asociate şi cu o vreme deosebit de caldă, au accentuat starea de secetă pedologică extremă. Pentru agricultură este mare nevoie de apă, pentru că intrăm în iarnă şi perioada următoare, cunoscută ca fiind perioada de acumulare a apei în sol, trebuie să ne dea speranţa unui an agricol 2019-2020 bun”, a spus Elena Mateescu.
