Iată principalele consecințe regionale după anularea alegerilor prezidențiale din România. Ar trebui să ne întoarcem mult în timp pentru a găsi un moment în care România să fi generat un „breaking news“ de asemenea proporții în presa internațională. Poate victoria împotriva Argentinei de la Cupa Mondială de fotbal din 1994. Sau, mai bine, prăbușirea regimului dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu, din decembrie 1989.
Decizia luată de Curtea Constituțională de la București în ziua de joi, 6 decembrie, are consecințe strategice, mult dincolo de granițele României.
Asigurarea spatelui pentru Ucraina
Prin decizia de amânare a alegerilor și evitarea posibilității ca președinția să fie preluată de un politician pro-Kremlin, România continuă să securizeze spatele Ucrainei într-o perioadă extrem de importantă.
Statele Unite traversează sensibila perioadă de tranziție între cele două administrații, până în ianuarie 2025. După cum se știe, președintele ales, Donald Trump, a promis că va pune capăt războiului foarte repede – nu se știe încă prin ce mijloace și mai ales cu ce preț pentru Ucraina și pentru Europa.
Dar o dinamică se observă deja cu claritate, mai ales după întâlnirea de la Paris dintre președintele ales al Americii, Donald Trump, și liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, mijlocită de șeful statului francez, Emmanuel Macron. Întâlnirea a avut loc la 7 decembrie, la Palatul Elysée, în preajma ceremoniei de redeschidere a catedralei Notre-Dame.
La Paris, Donald Trump, Volodimir Zelenski și Emmanuel Macron au discutat despre condițiile păcii - Foto: Profimedia Images
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a asigurat că dorește o pace durabilă pentru țara sa, în timp ce Donald Trump a făcut apel la o încetare imediată focului și a pledat pentru negocieri care să ducă la încheierea conflictului.
Reacții au venit și de la Kremlin, de unde au fost lansate acuzații la adresa lui Volodimir Zelenski cum că refuză negocierile. Rusia îi cere președintelui ucrainean „să privească realitatea“, ceea ce ar însemna recunoașterea pierderilor teritoriale suferite de Ucraina.
În termeni maximali, Rusia cere Ucrainei să îi cedeze patru regiuni din est: Donețk, Lugansk, Zaporijia și Herson, în condițiile în care trupele sale nu le ocupă în totalitate. Acestora li se adaugă Crimeea anexată total în 2014. În plus, Ucrainei i se cere să renunțe la aderarea la NATO. Condițiile sunt considerate inacceptabile de către Kiev.
Pentru a impune realitatea din teren la masa negocierilor, Moscova forțează o ofensivă majoră, pe toate direcțiile, fără a mai ține cont de pierderi. Și, mai ales, face eforturi disperate pentru a recupera teritoriile ocupate de ucraineni în regiunea Kursk.
Pentru prima dată în ultimul sfert de secol, apartenența României la tabăra euroatlantică a fost pusă sub semnul întrebării - Foto: Profimedia Images
Ucraina, istovită după aproape patru ani de război și bombardamente nemiloase asupra infrastructurilor civile, face față cu tot mai mare greutate și are nevoie disperată de sprijinul occidentalilor. Permisiunea acordată Kievului de a lovi în interiorul Rusiei cu echipamente occidentale a enervat Moscova, care a fluturat din nou retorica nucleară. Dar a dat o gură de oxigen ucrainenilor.
România joacă un rol-cheie în susținerea efortului de război ucrainean, iar o cădere a ei sub un președinte pro-rus, într-un moment de cumpănă al războiului, ar fi fost o pierdere enormă pentru aliați. Și un câștig enorm pentru Moscova. Ceea ce putea fi cel mai rău a fost evitat.
O gură de oxigen pentru Republica Moldova
La 5 decembrie, când încă nu se anulaseră alegerile prezidențiale, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, descindea de urgență la București, cu un mesaj de susținere pentru candidata proeuropeană Elena Lasconi. Nu era doar formularea unei convingeri în calitate de șefă a unui stat care aspiră la calitatea de membru UE sau, pur și simplu, în calitate de cetățean român. Era ceva mai mult.
Președinta Maia Sandu și cetățenii pro-europeni ai Republicii Moldova știu că, dacă România ar cădea sub influență rusească, aceasta va însemna o lovitură teribilă dată și aspirațiilor lor europene.
Republica Moldova așteaptă alegeri legislative în vara anului 2025 și formarea unei majorități solide pro-europene stă sub un semn de întrebare, chiar dacă Maia Sandu și-a asigurat în noiembrie un nou mandat în fruntea statului.
Pentru a reuși să mențină guvernarea, partida pro-europeană trebuie să livreze bună guvernare și să obțină rezultate, într-o țară cu o populație săracă și vulnerabilă.
Evitând venirea unui pro-rus în fruntea statului, România continuă să asigure spatele Ucrainei, într-un moment crucial al războiului - Foto: Profimedia Images
Partea rea este că Republica Moldova se află în fața unei noi crize energetice, din cauza unor decizii neinspirate. Începând cu 16 decembrie, va fi instituită stare de urgență în sectorul energetic. Premierul Dorin Recean a acuzat
Ministerul Energiei și companiile de stat din domeniu că s-au ascuns în spatele birocrației și nu au achiziționat gaze în perioada caldă, la prețuri mici, pentru a asigura consumul de iarnă.
Probabil că România va fi chemată din nou să-și sprijine micul vecin aflat în nevoie, așa cum s-a mai întâmplat de atâtea ori.
Dar sprijinul Bucureștiului trece dincolo de aspectele materiale. Pentru partida pro-europeană de la Chișinău, parcursul pro-european al României din ultimii 25 de ani este un exemplu de succes, demn de urmat. O cădere a României sub influența rusească i-ar lipsi pe proeuropenii de la Chișinău de un argument forte.
În definitiv, dacă nici românii nu mai vor cu UE, de ce să mergem noi acolo? – ar putea replica pro-rușii. Iar Maia Sandu știe că nu toată lumea o prețuiește în România. Extrema dreaptă o urăște sincer pentru orientarea ei pro-europeană și o numește „separatistă“.
Când Republica Moldova traversa o altă criză energetică, la sfârșitul toamnei anului 2022, această extremă dreaptă cerea stoparea oricărui ajutor din partea României. Și și-ar pune imediat în aplicare planurile de sugrumare a guvernului pro-european de la Chișinău, dacă ar dispune de pârghiile puterii.
Fără ajutorul Bucureștiului, guvernul pro-european de la Chișinău ar avea zilele numărate. Iar Republica Moldova ar urma foarte repede funesta cale georgiană. Deocamdată, acest curs a fost evitat.
Alarmă digitală europeană
Imediat după primul tur al alegerilor prezidențiale, toți ochii s-au îndreptat către rețeaua Tik-Tok. Cum de a fost posibil ca un candidat să obțină o vizibilitate atât de importantă în rețea, fără ca administratorii să reacționeze?
Audiați în Parlamentul European, reprezentanții TikTok (Brie Pegum, șef pentru autenticitate și transparență, și Caroline Greer, reprezentant al companiei la Bruxelles) au susținut că platforma a filtrat conținutul politic, dar că videoclipurile lui Călin Georgescu nu erau marcate drept campanie electorală. Aceasta este responsabilitatea candidatului, au spus reprezentanții TikTok. Cu alte cuvinte, ar fi fost induși în eroare.
Un președinte pro-rus la București ar fi însemnat o lovitură puternică dată aspirațiilor europene ale Republicii Moldova - Foto: Profimedia Images
Răspunsurile nu i-au mulțumit absolut deloc pe europarlamentari, care au cerut o anchetă amănunțită din partea Comisiei Europene.
Executivul de la Bruxelles a cerut platformei să păstreze toate datele referitoare la alegerile din România, în perspectiva unei posibile anchete.
Dar iată că nu pare a fi vorba doar despre rețeaua originară din China. Agenția Bloomberg a vorbit despre o rețea secretă pe platformele Meta, deținătoarea Facebook, menită a influența alegătorii români în sprijinul candidatului pro-rus Călin Georgescu.
Iar o altă anchetă internațională a dezvăluit existența unei sofisticate rețele de propagandă pentru a răspândi mesaje anti-UE și pro-ruse, numită „Portal Kombat“ și activă în 19 țări.
În România, această rețea ar fi fost folosită pentru a-l susține pe Călin Georgescu în cursa prezidențială.
Rețeaua a fost descoperită la începutul anului 2024 de către organismul francez de luptă împotriva criminalității cibernetice Viginium.
Cercetătorii Viginum au arătat că un canal pro-rus din aplicația de mesagerie mobilă Telegram publică „aproape continuu“ până la nouă articole pe oră. Comisia Europeană, la fel ca și agențiile NATO și ONU, au clasat dezinformarea printre cele mai mari amenințări la adresa democrației în 2024.
Toate acestea au generat mari îngrijorări la Bruxelles și în statele membre, întrucât au arătat cât de ușor pot fi influențate opiniile publice. Câteva milioane sau zeci de milioane de euro nu reprezintă sume mari, când este vorba să destabilizezi o țară. Și nimeni nu este la adăpost.
Evenimentele din România vor putea însemna punctul de plecare pentru noi serii de reglementări în ceea ce privește marile rețele de socializare. Pentru că lecția e clară: Kremlinul ar putea replica experimentul din România oriunde altundeva.
Fuziunea mafiei cu extremismul: un studiu de caz
Anularea alegerilor prezidențiale a fost prefațată de o serie de declarații fără echivoc din partea aliaților. În timp ce documentele oficiale vorbeau despre influențarea procesului electoral de către un „actor extern“, iar parchetele românești încă se gândeau dacă să înceapă să acționeze sau nu, partenerii nu se sfiau să arate elefantul din cameră.
„România a descoperit un efort rusesc de amploare și bine finanțat de a influența alegerile“, declara secretarul de stat al SUA Anthony Blinken, la summitul OSCE din Malta.
„Rapoartele autorităților române arată că dezinformarea rusă influențează alegerile prezidențiale din România: Putin vrea să ne dezbine și să submineze unitatea în cadrul UE și NATO. Dar Europa rămâne puternică. Împreună, ne vom proteja democrațiile de amenințările hibride“, se afirma într-un comunicat al diplomației germane.
Suna a semnal de atenționare, în timp ce autoritățile de la București încă păreau să bâjbâie.
Între timp, aliații nu au decât a contempla eșecul statului român în lupta împotriva corupției și crimei organizate. Și felul în care mafia financiară, lumea interlopă, organizațiile paramilitare și grupările de extremă dreapta și-au dat mâna pentru răsturnarea ordinii constituționale.
Toate acestea au proliferat sub ochii îngăduitori ai justiției din România și au început să capete sentimentul impunității.
Odată cu evenimentele din România, europenii înțeleg mai bine pericolele dezinformării și provocarea reprezentată de fuziunea dintre mafie și terorism - Foto: Profimedia Images
Și iată corupția, crima organizată și extremismul fuzionând, foarte probabil sub sponsorizarea Federației Ruse.
Nu este un secret. Kremlinul folosește corupția, crima organizată și extremismul drept arme împotriva democrațiilor.
Iar aliații înțeleg că nimeni nu este la adăpost în fața pericolului. Câte ceva din aceste grupări din umbra legii există peste tot: și crimă organizată, și mafii ale gulerelor albe, și grupări paramilitare și extremiste. Criminalitatea transfrontalieră și fuziunea acestor grupări reprezintă pericole mortale la adresa stabilității UE și una dintre marile provocări democratice ale anilor ce vin.
La sfârșitul anului 2023, Parchetul European (EPPO), condus de românca Laura Codruța Kovesi, declara că bugetul Uniunii Europene a pierdut peste 5 miliarde de euro din fonduri deturnate. Acești bani au ajuns în mare parte în buzunarele mafiei gulerelor albe și ai crimei organizate, prin entitățile lor specializate în sifonarea fondurilor publice.
Această cifră s-a dovedit a fi cu mult mai mare decât pierderea declarată a Comisiei Europene de 300 de milioane de euro. Iar riscurile politice sunt acum în fața tuturor. Și ele au fost devoalate de România.
