În ceea ce privește producția, volumul rămâne pozitiv, dar a coborât la 51 de puncte faţă de 56 în iulie şi se află acum lipit de pragul dintre creştere şi contracţie.
Stocurile s-au menţinut în luna august la 47 de puncte ca în iulie.
Nivelul acestora se află în contracţie semi-permanentă pentru că producţia e redusă, cererea fluctuează, iar firmele evită cât mai mult costurile cu stocarea de mărfuri şi materii prime.
Referitor la cerere, comenzile noi au “căzut” în teritoriu negativ la 49 faţă de 52 în iulie.
Scăderea creează vulnerabilitate pentru că ameninţă producţia din lunile care urmează şi erodează încrederea managerilor în afacere.
Când scăderea cererii devine periculoasă, întrebarea cea mai importantă pentru firme este dacă au un răspuns rapid care poate contracara declinul.
Comenzile pentru export s-au contractat de la 54 la 47 de puncte, mai mult decât comenzile interne.
În ultimele 12 luni este prima dată când cererea pentru export cade în zona negativă.
Datele istorice ale Barometrului arată că, de obicei, contracţia cererii pentru export este episodică şi nu durează mai mult de două luni, ceea ce înseamnă că schimbările de conjunctură externă nu par să pericliteze exportatorii în mod durabil, iar exportul rămâne un motor rezilient al industriei româneşti.
Legat de forța de muncă, numărul de angajaţi s-a contractat de la 50 în mai, la 47 în august, și a atins nivelul cel mai redus din ianuarie 2017 până în prezent.
Deşi piaţa muncii nu este foarte flexibilă, numărul angajaţilor din industrie răspunde sensibil la schimbările nivelului de activitate, mai ales când schimbările sunt negative.
Pe de altă parte, costurile de producţie sunt destul de volatile dar fluctuează în interiorul unui interval strâns între 66 şi 70 de puncte în zona de expansiune.
Cu alte cuvinte, costurile se menţin la un nivel ridicat, cu mici urcări şi coborâri în funcţie de nivelul activităţii şi de preţurile la energie şi materii prime.
În august, costurile se aflau la 67 de puncte faţă de 66 în iulie.
Preţurile încasate de firme pentru produse proprii au mai urcat cu un punct faţă de iulie, de la 57 la 58.
Nici atitudinea managerilor nu este mai optimistă. Indexul a scăzut de la 59 la 56 de puncte şi se află acum cu 5 puncte sub media istorică.
Valoarea indexului rezultă din agregarea aşteptărilor distincte ale managerilor privind cererea, producţia şi încasările viitoare.
Nimic nu afectează mai mult încrederea în viitor decât scăderea cererii curente.
Începând cu anul 2014, în fiecare lună, IRSOP şi SNSPA întreabă un eşantion de manageri dacă în firma lor producţia, comenzile, stocurile, angajările şi alţi parametrii au crescut sau au scăzut faţă de luna precedentă.
Un index bazat pe raportul net dintre răspunsuri semnalează expansiune dacă trece de 50 de puncte şi contracţie dacă scade sub 50.
Citește și: Realitatea de dincolo de bilanț: industria românească a scăzut în iunie