"Curtea Constituțională și-a depășit atribuțiile și judecă conflicte politice în loc să soluționeze conflicte juridice de natură constituțională. Spre deosebire de CCR, Tribunalul Constituțional din Germania nu se amestecă în politica și nu soluționează conflicte politice.
Prin nominalizarea lui Ludovic Orban de către președintele României ca și premier desemnat nu s-a creat un conflict juridic de natura constituțională. Nu exista un conflict juridic intre Parlament și președinte. Președintele României, potrivit prerogativelor constituționale expres menționate în art 103 alin 1 din Constituție, a desemnat un candidat la funcția de prim-ministru. Majoritățile politice se verifica și se realizează prin vot în Parlament, nu prin declarații politice", a scris Boc.
Pe de altă parte, fostul premier susține că nu ne aflăm într-un blocaj constituțional, Parlamentul fiind obligat să dea un vot pozitiv sau negativ programului și listei Guvernului.
"Suntem într-un conflict politic determinat de boicotarea de către PSD a votului în Parlament cu privire la Guvern. Situația conflictuala poate fi înlăturată imediat prin derularea în Parlament a ședinței comune a Camerei Deputaților și Senatului cu privire la votul de încredere asupra Guvernului.
Curtea și aici greșește fundamental în condițiile în care Parlamentul acorda sau nu votul de încredere programului de guvernare și listei membrilor Guvernului, nu premierului desemnat", a explicat fostul premier.
Emil Boc consideră că este un precedent extrem de periculos atunci când "gardianul Constituției" într-un stat de drept, cum este Curtea Constituțională, își depășește atribuțiile, încalcă Legea fundamentala și se amesteca părtinitor în jocul politic.
"Conflictele politice, în orice democrație, se soluționează prin mijloace politice. Până la urma, actorii politici răspund în fata electoratului pentru acțiunile sau inacțiunile lor, nu persoanele numite de către actorii politici", a menționat Boc.
Acesta a dat exemplul Germaniei, unde, potrivit Constituției acestei tari, se poate ajunge la alegeri anticipate daca o moțiune de încredere solicitata de către cancelarul federal este respinsa de către majoritatea membrilor din Bundestag, Camera inferioara a Parlamentului Germaniei.
