Comisia juridică din Senat va dezbate astăzi proiectul de lege privind pensiile judecătorilor şi procurorilor, la numai două zile după ce plenul Camerei Deputatilor a votat creşterea bruscă a vârstei de pensionare.
Ea se referă la magistraţi cu cârsta de până la 65 de ani, pensionaţi începând cu 1 ianuarie 2026. Surse politice anunţă că plenul Senatului va vota luni iniţiativa aceasta de act normativ.
Miza este perspectiva pe termen mediu a sarcinii de plăţi de la bugetul de stat. Pensiile speciale reprezintă foarte mult, dar impactul unei eventuale întreruperi a plăţilor acum (oricum imposibilă) ar fi cu mult sub necesarul pentru a asigura creşterea pensiilor, de la 1 septembrie.
Ziua în care pensiile speciale vor fi tăiate. Ce sume infime pierd la pensie foștii judecători
O decizie a CCR stabileşte din 2009 că pensiile, ca drepturi câştigate, nu mai pot fi pierdute niciodată. Singura soluţie aşadar este ca pensionarii speciali respectivi să iasă din pensie prin deces.
Pe de altă parte, soluţia cu noii pensionari care nu a plătit pe contributivitate, din venitul lor, este ca pentru aceştia să fie agreat un algoritm de calcul al viitoarelor pensii, care este considerat de unii drept "inechitatea acceptabilă".
Acesta este subiectul de fond, principial, aflat acum pe tapet. Restul sunt calculele cifrice, cum vom vedea mai jos.
Citeşte şi: Tăierea pensiilor speciale, votată în Parlament. Pensiile speciale rămân astronomice - 21.000 de lei
Acum două zile, Camera Deputaţilor a votat proiectul de lege care taie pensiile speciale. Simulările făcute arată că pensiile speciale ar urma să scadă în medie cu 3.700 de lei şi să ajungă la un net de 21.000 de lei.
Pensiile vor scădea cu 15%, iar vârsta de pensionare va crește la 65 de ani, până în anul 2045. Promulgarea acestei legi va avea un impact bugetar major: este unul dintre angajamentele asumate de România, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Aceasta pentru că, printre jaloanele impuse de Comisia Europeană, este și reformarea sistemului de pensii, prin reducerea inechităților dintre diferitele categorii de beneficiari. Altfel, România riscă să piardă 230 de milioane de euro din banii care ne aşteaptă să-i luăm din PNRR.
Citeşte şi: Tăierea pensiilor speciale blocată la CCR pe modelul pensiilor militare. România pierde 700.000.000 $
Având în vedere orrdinele de mărime ale cifrelor, sumele pierdute sunt mici în raport cu întregul. Este o chestiune bună să piezi 3.000 de lei şi să rămâi totuşi cu "minuscula" pensie de 21.000 de lei. E altceva decât de exemplu să pierzi 300 de lei din 2.100 de lei.
Eşti în business, poţi să-ţi continui plasamentele în titluri de stat, Bursă şi fonduri mobiliare. Iată mai jos calculele. Câți bani pierde la pensie un magistrat? Printr-un calcul estimativ, noul proiect de lege taie veniturile magistraților, în general, cu câteva mii de lei. Spre exemplu:
Vechime de peste 20 de ani - 22.500 de lei; Pierdere de pensie de aproape 3.500 de lei
Vechime 15-20 de ani - între 20.524 de lei și 21.550 de lei; Pierdere de pensie de aproape 3.100 de lei
Vechime 10-15 de ani - între 18.639 de lei și 20.550 de lei; ; Pierdere de pensie de aproape 2.850 de lei
Vechime 5-10 ani - între 17.147 de lei și 19.850 de lei. Pierdere de pensie de aproape 2.700 de lei
Citeşte şi: Tăierea pensiilor speciale, în Parlament. Vor ajunge la 17.000 de lei, cât 6 pensii contributive
Paradoxul este că o parte din judecătorii de la CCR sunt beneficiari ai pensiilor speciale, fapt care a fost dezbătut aprins pe rețelele de socializare de românii care cunosc cât de cât legislația din România.
Iar Curtea Constituţională ar putea să fie instituţia care să respingă aceste modificări, pe neconstituţionalitate. Chiar dacă ele, aşa cum am explicat, sunt insuficiente. De altfel, se pare că modificarea aceasta legislativă va fi contestată la CCR, pe tipicul folosit cu pensiile militare.
Calculele arată că sunt șanse uriașe ca România să piardă 700.000.000 de euro. Pensiile speciale nu vor putea fi tăiate în timp util.
Ziua în care pensiile speciale vor fi tăiate. Factorul politic
Dacă președinte va fi George Simion sau Victor Ponta aceștia o vor retrimite pentru reexaminare în Parlament. AUR și Ponta nu sunt de acord cu forma de azi a legii.
Nu e clar, însă, nici dacă președintele interimar Ilie Bolojan își va asuma promulgarea. Bolojan o poate găsi chiar neconstituțională.
Bărbat în etate vorbind la telefon şi, simultan, navigând pe Internet - Foto: Pexels/Andrea Piacquadio
„S-ar putea ca președintele interimar domnul Ilie Bolojan să nu își asume promulgarea acestei legi și să determine, fie o reîntoarcere la parlament, pe procedura reexaminării, fie pur și simplu să invoce obiecte de neconstituționalitate dacă stafful din cadrul Administrației Prezidențiale, corpul de specialiști vor ajunge la concluzia că este cazul să se invoce o astfel de obiecție de neconstituționalitate înainte de promulgarea legii”, a declarat profesorul Cristian Clipa, de la Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara, potrivit România Actualități.
