Când va putea fi văzută steaua din Betleem pe cer? Fenomenul astral inedit poate fi văzut de Crăciun, spun specialiștii.
Citește și: Locul în care este Crăciun în fiecare zi. Cum se poate ajunge acolo și cum arată paradisul
În noaptea nașterii lui Iisus Hristos o stea a apărut pe cer, potrivit scrierilor biblice iar în această duminică, pe 24 decembrie, Jupiter va putea fi văzut pe cer.
Citește și: Ce fac românii de Crăciun pentru a avea noroc și spor în casă. Puțini știu de această tradiție
Adesea, planetele, sunt cele care își asumă rolul primei stele pentru a anunța nașterea lui Iisus.
Când va putea fi văzut steaua din Betleem pe cer? Fenomenul astral inedit poate fi văzut în curând
Pe 24 decembrie soarele va apune în jurul orei 15.30. Dacă cerul nu este înnorat, vor putea fi observate primele puncte luminoase pe cerul nopții.
"Dintre planetele și stelele de pe cerul de seară, Jupiter strălucește cel mai mult. În plus, este vizibilă sus pe cer și în partea de sud-est, adică departe de orizontul vestic”, spun specialiștii.
Există, de asemenea, șansa de a-l vedea pe Saturn, dar strălucirea sa nu va fi la fel de puternică precum cea a lui Jupiter. În ceea ce privește stelele adevărate, vom vedea Capella.
Aceasta este o stea strălucitoare din emisfera nordică, cea mai strălucitoare stea din constelația Vizitiul. Are o magnitudine de 0,08 și se află la o depărtare de 42,21 de ani-lumină (13,1 pc) de Pământ.
Va putea fi localizată în partea de nord-est, în constelația Taurus. Balanța va putea fi văzută sus, în partea vestică a cerului, în constelația Lutei.
Dacă vrem să îl observăm pe Jupiter, merită să fim atenți la Lună, care ne va ghida. Îl vom găsi pe Jupiter la dreapta și puțin mai sus, spre Lună.
Când s-a născut Hristos?
Pentru creştinii de la începuturi, faptul că Mesia s-a născut le era suficient. Aflaţi sub permanenta ameninţare a persecuţiilor, ei sărbătoreau în fiecare zi, în adâncul sufletelor lor, Naşterea, Moartea şi Învierea Mântuitorului.
Pur şi simplu nu aveau nevoie de sărbători prestabilite pentru a mai ieşi din rutină şi a-şi mai aminti de Dumnezeu cel întrupat pentru mântuirea tuturor oamenilor.
Mai degrabă dintr-un sentiment al trăirii deja în eternitate, al veşniciei coborâte în timp, decât din ignoranţă, primii creştini nu au reţinut data şi anul de naştere al Mântuitorului, conform doxologia.
Sărbătoarea Naşterii Domnului este una dintre cele mai vechi sărbători creştine. În jurnalul ei de călătorie, Sylvia de Bordeaux (sau Egeria) aminteşte în 385 despre manifestările care aveau loc la Betleem şi Ierusalim de Naşterea Domnului, sărbătoare ţinută, la acea vreme, la data de 6 ianuarie, odată cu Botezul.
Nu peste multă vreme, cele două sărbători au fost separate, Naşterea Domnului serbându-se la 25 decembrie.
Raţiunea acestei schimbări – susţin unii cercetători – a fost aceea de a eclipsa o sărbătoare păgână legată de solstiţiul de iarnă, dedicată soarelui. Alţi cercetători susţin că, dimpotrivă, sărbătoarea păgână a fost creată pentru a acoperi sărbătoarea creştină.
Revenind la problema noastră, se ştie, cu exactitate, când s-a născut Hristos?
Steaua de la Betleem – conjuncţie a două planete?
Nu, de vreme ce există numeroase supoziţii legate de acest subiect.
Cert este că era creştină – care începe cu anul naşterii lui Iisus - a fost „inventată” de un călugăr născut, acum mai bine de 14 secole, în Dobrogea de astăzi, iar anul de graţie 2011 marchează, aşadar, tot atâţia ani de la Naşterea Mântuitorului.
Totuşi, se pare că Sfântul Dionisie Exiguul a greşit ceva în calculele sale, iar astăzi se crede că Mântuitorul s-a născut între anii 6-2 î.Hr. În acest documentar, am luat în calcul ipoteza că Mântuitorul s-a născut în anul 2 î.Hr., urmând cele afirmate de una dintre cele mai noi teorii.
De ce anul 2 î.Hr.?
Corelând indiciile furnizate de Evanghelii (steaua, moartea lui Irod cel Mare, recensământul lui Quirinius) cu cele oferite de izvoarele antice, s-a ajuns la concluzia că anul 2 î.Hr. este, foarte probabil, anul în care s-a născut Mântuitorul Hristos.
Pe lângă acestea, cercetări din ultimii zeci de ani au lansat ideea că misterioasa stea, de care vorbeşte evanghelistul Matei, ar fi putut fi, de fapt, efectul creat de conjuncţia planetelor Venus şi Jupiter şi nu o cometă sau o supernovă, cum se crezuse înainte.
Ipoteza că steaua de care vorbeşte evanghelistul Matei a fost un eveniment spectaculos pentru cunoscători, deci şi pentru magi, dar neglijabil pentru locuitorii Palestinei, ar putea fi susţinută chiar de textul evanghelic.
