Sistemul de termoficare din București este „ciur”. A fost construit între anii 1960 - 1980 și este al doilea ca mărime din Europa, după cel din Moscova, cu circa 4.000 de kilometri de conducte, aproape 1.000 de kilometri – rețele termice primare și circa 3.000 de kilometri – rețele termice secundare și deservește circa 562.000 de apartamente (8.200 de blocuri) și aproape 5.000 de instituții și firme, adică peste 70% din consumul casnic de căldură și apă caldă. Iar în ritmul de reabilitare din ultimii ani, bucureștenii nu vor avea prea curând apă caldă și căldură în parametri normali.
Citește și: Moștenirea Gabrielei Firea: Capitala înghețată. Când vor avea bucureștenii apă caldă la discreție
Când vor avea bucureștenii apă caldă și căldură în parametri? 1% din rețea, reabilitată în 2023
Primarul General al Capitalei, Nicușor Dan, a anunțat că, în 2023, au fost reabilitaţi 45 - 50 de kilometri de reţea de termoficare (10 - 15 kilometri cu finanţare din fonduri europene). Făcând un calcul simplu, rezultă că, procentual, a fost reabilitată 1% din fosta rețea „RADET” în acest an.
„Pe fonduri europene, suntem între 10 - 15 km din reţeaua principală, iar per total, între 45 - 50 km. O să avem toate datele în primele zile ale anului 2024.
Pentru 2024 sunt mult mai optimist, pentru că pentru multe din tronsoanele care au început pe fonduri europene s-au depăşit multe obstacole fie de proiectare, fie birocratice, fie de proprietate care nu au putut să fie prevăzute la momentul acela", a declarat Nicuşor Dan, într-o conferinţă, pe 15 decembrie 2023.
Edilul general a adăugat că trebuie reparată reţeaua de termoficare pentru a exista căldură în apartamente, trebuie reparată reţeaua de termoficare, dar şi sursele de producţie. El a mai precizat că PMB avea o contribuţie medie de 700-900 milioane lei pentru termie, până în anul 2021, iar în anii 2022 şi 2023 suma a crescut la două miliarde de lei pe an.
Citește și: Facturi la întreținere duble în București, deși PMB subvenționează cu 70% gigacaloria sub parametri
Ritmul de reabilitare a țevilor „RADET”, descurajator, dar „de 3 ori mai rapid decât în mandatul anterior”.
„În ultimele două săptămâni am avut trei momente cu afectarea multor blocuri. Două ni s-au datorat, au fost avarii pe reţeaua noastră, iar una s-a datorat ELCEN, pentru că a fost o avarie la CET Grozăveşti şi nu s-a mai putut furniza agent termic.
Ritmul în care schimbăm reţeaua, chiar dacă ne-am dori să fie mai rapid, este totuşi de trei ori mai rapid decât în mandatul anterior.
În ceea ce priveşte ELCEN, prin faptul că Primăria Capitalei a plătit două miliarde de lei pentru subvenţii anul acesta şi anul trecut, faţă de 700-800 de milioane de lei, cât era în anii precedenţi, în sfârşit ELCEN, care a ieşit din insolvenţă acum un an, poate să acceseze fonduri europene. Inclusiv capacităţile de producţie pot să fie modernizate", a completat Dan.
Citește și: Bucureștenii ar putea să încălzească cu lemne apartamentele. Anunțul făcut de un fost director RADET
Câți kilometri de rețea principală de termoficare s-au reabilitat în 7 ani. Reabilitarea completă ar mai dura 16 ani.
În ultimii 7 ani, din 2017 până în prezent, în București au fost reabilitați maximum 180 de kilometri de rețea principală de termoficare, după calculele Newsweek realizate pe baza informațiilor furnizate de Nicușor Dan. Deci, mai rămân circa 800 km.
Cu ritmul de 50 km înregistrat în 2023, reabilitarea întregii rețele principale de termoficare a Capitalei ar dura, prin urmare, încă vreo 16 ani.
”Problema o avem pe reţeaua principală că acolo sunt pierderile cele mai mari, pe secundară pierderile sunt relativ mici. Pe reţeaua principală, 2017-2018, s-au făcut sub 10 kilometri pe an, în 2019 şi 2020 s-au făcut cam 20-25 de kilometri pe an.
Noi în 2021 am făcut 28, în 2022 am făcut 32 (...) în momentul de faţă avem vreo 10 şantiere mari care sunt deschise şi pe care fiecare dintre ele se lucrează”, a explicat Nicuşor Dan,, în octombrie 2023, la B1 TV.
„Pe termoficare, într-adevăr, am fost optimist, am spus 100 km pe an, după care am spus 50 şi, în sfârşit, anul acesta eu sper să ajungem la 50 de kilometri. Ce e important este că calitatea serviciului creşte.
După ani de zile în care a scăzut, calitatea serviciului creşte. Cel mai simplu indicator, câtă apă pierzi, pentru că, cu cât pierzi mai multă apă, cu atât presiunea şi căldura care ajunge e mai mică. Dacă pierzi mai puţină, ajunge mai mult.
După 10 ani în care s-a pierdut tot mai mult, în acest mandat a început să se piardă mai puţin. Faţă de cel mai rău an, care a fost 2020, undeva la 20% mai puţin pierdem acum - în 2022, unde avem date certe. În 2023 va fi mult mai bine”, a mai spus Nicușor Dan.
Lucrări de reabilitare, pe 210 km de rețea de termoficare
Pe 20 iunie 2023, au început lucrările propriu-zise pentru reabilitarea a 210 kilometri de reţea de termoficare din Capitală, finanţate prin Programul Operaţional Infrastructură Mare.
Primarul general Nicuşor Dan a precizat că în acest fel se dă startul "marilor lucrări" de termoficare din Capitală, realizate prin contracte cu o valoare totală de 360 de milioane de euro, dintre care 260 de milioane de euro reprezintă fonduri europene şi contribuţia statului. Alte 100 de milioane de euro vor fi asigurate de către Municipalitate, care intenţionează să obţină aceşti bani din împrumuturi.
Nicuşor Dan a reamintit că la începutul lunii noiembrie 2022 au fost încheiate contracte cu cinci firme în vederea reabilitării a 210 kilometri de reţea de termoficare, repartizaţi în cinci loturi.
Aceşti 210 kilometri au fost împărţiţi în 25 de loturi mai mici (cu lungimi de 2-12 kilometri). Compania Termoenergetica a selectat 12 dintre aceste loturi, care totalizează 90 de kilometri şi care necesită intervenţii mai rapide. Primăria Capitalei intenţionează să finalizeze lucrările la aceste 12 loturi până la finele anului 2024.
"Pentru moment s-au semnat ordinele de începere pentru două din cele 12 loturi. Acesta (de la Poarta Faur, n.r.) este al doilea. Începând de săptămâna viitoare - cam două pe săptămână - vor fi emise autorizaţii de construire. După ce se emit autorizaţiile de construire se dă ordinul de începere, cam la două săptămâni. Deci toate aceste loturi vor începe efectiv în teren să funcţioneze în acest an şi toate vor fi finalizate până la sfârşitul anului viitor", a spus Nicuşor Dan, la vremea respectivă.
Sistem de termoficare de anii 1960-1980 și țevi „cârpite“
Cum a ajuns mare parte din Capitală să aibă mari probleme cu apa caldă și căldura? Sistemul de termoficare a fost construit între anii ʼ60 - ʼ80, când Bucureștiul arăta altfel – „aveam platforme industriale, era un consum foarte mare de căldură și energie electrică pentru industrie, căldura folosită pentru populație era considerată mai curând un produs secundar.
Acum, platformele industriale s-au închis, cererea de căldură pentru populație e mai mică, s-a scurtat perioada rece, multă lume s-a debranșat, e posibil să fie și multe debranșări neoficiale.
Sistemul e supradimensionat și învechit“, explică, pentru Newsweek România, Otilia Nuțu, analistă de politici publice în energie și infrastructură la Expert Forum.
Sistemul de termoficare din București este al doilea ca mărime din Europa după cel din Moscova, cu circa 4.000 de kilometri de conducte, aproape 1.000 de kilometri – rețele termice primare și circa 3.000 de kilometri – rețele termice secundare și deservește circa 562.000 de apartamente (8.200 de blocuri) și aproape 5.000 de instituții și firme, adică circa 74 la sută din consumul casnic de căldură.
„Pe lângă depășirea morală, e cea fizică: țevile au început să se fisureze, au mai fost cârpite, dar nu foarte bine și atunci se pierd cantități mari de apă și de căldură. Țevile sunt supradimensionate pentru profilul de consum, care e cu totul altul decât în anii 1980.
S-au mai făcut acum câțiva ani niște investiții ceva mai deștepte, retehnologizări și automatizări, dar destul de puține la rețea și niște mici investiții la CET-uri, la CET Vest s-a făcut un grup nou. Sistemul ar trebui regândit, pentru că, deși nu mai e consumul industrial, a crescut destul de mult consumul de energie electrică.
Avem nevoie de capacitate de energie electrică, în timp ce cererea de căldură este mai mică. Atunci, ar trebui regândită toată partea de energie din zona Bucureștiului, inclusiv rețelele de curent electric, pentru că, ați văzut, am început să avem inclusiv întreruperi – sunt legate de vechimea întregii infrastructuri“, explică Otilia Nuțu.
