Ce președinte al SUA a vrut Groenlanda înainte de Donald Trump? Încă din vara anului trecut, candidatul la președinția SUA, pe atunci, a declarat public că vrea să cumpere uriașa insulă de gheață de la Danemarca.
După câștigarea scrutinului din noiembrie, Trump a revenit în forță cu aceeași idee. Deși a surprins pe multă lume, inițiativa nu este chiar o noutate pentru administrația de la Washington.
Ce președinte al SUA a vrut Groenlanda înainte de Donald Trump? Oferta: 100.000.000 $
Donald Trump și-a creionat clar direcțiile viitorului său mandat prezidențial, ce va fi inaugurat pe 20 ianuarie, printre care se află și cumpărara Groenlandei de la Danemarca. De asemenea, el ar dori preluarea Canalului Panama, dar și transformarea Canadei în al 51-lea stat american.
Intențiile președintelui ales al SUA în privința uriașei insule acoperită cu gheață au fost suliniate și prin vizita-fulger pe care fiul său, Donald Trump Jr. a făcut-o, marți, 7 ianuarie, în Groenlanda.
Citește și: Cine a fost generalul George Pomuț, românul care a ajutat SUA să cumpere Alaska de la Rusia?
Deși acesta a negat că vizita ar fi avut vreun substrat politic, susținând că se află acolo doar în scopuri turistice, Trump senior a sugerat cu tărie că prezența fiului său acolo face parte dintr-o campanie de convingere a locuitorilor Groenlandei să sprijine planul său de anexare, potrivit usnews.com.
„Aceasta este o afacere care trebuie să se întâmple. „MAGA. MAKE GREENLAND GREAT AGAIN!””, a scris el pe platforma sa Truth Social, parafrazând propriul slogan de campanie „Make America Great Again” („Să facem America măreață din nou”.
Dar cum a ajuns Groenlanda, un întins teritoriu aproape pustiu, neprielnic locuirii pe cea mai mare parte a sa, o asemenea miză și de ce aparține Danemarcei, o țară aflată la 3.000 km distanță?
Donald Trump Jr., fiul cel mai mare al președintelui ales al SUA, în timpul vizitei-fulger în Groenlanda, pe 7 ianuarie - Foto: Profimedia Images
Mai întâi, un pic de istorie și de geografie. „Greenland” - Groenlanda - înseamnă „pământ/tărâm verde”, chiar dacă astăzi acest lucru sună absurd, 85% din teritoriu aflându-se sub gheaţă.
Dar, în urmă cu 450.000 până la 900.000 de ani, Groenlanda a fost acoperită cu păduri dese.
În schimb, din 1990 încoace, temperatura medie, în timpul verii, a crescut cu 1,8 grade Celsius, iar cea din timpul iernii cu 3 grade Celsius.
Calota de gheaţă are, în anumite locuri, o grosime ce ajunge și la 3.800 de metri, însă gheţarii se topesc într-un ritm accelerat. În plus, a crescut şi numărul ploilor multianuale care accelerează topirea gheţii.
Groenlanda este locuită doar în zonele de coastă, unde nu există gheaţă. Condiţii mai bune pentru trai există pe ţărmul vestic, mulţumită curentului cald Gulfstream.
Citește și: De unde vine expresia „oul lui Columb”? Care este legătura cu navigatorul care a descoperit America?
Acolo se găsesc majoritatea satelor şi a oraşelor, inclusiv capitala Nuuk. Aceasta are 18.000 de locuitori, fiind cel mai mare oraş al ţării. În total, pe uriașa insulă trăiesc doar 56.000 de oameni.
În schimb, comori nebănuite se află sub gheaţa groasă care acoperă solul Groenlandei: diamante, aur, argint, pietre prețioase, minereuri de fier,, platină, nichel, şi rezerve mari de gaze naturale şi petrol.
De asemenea, există resurse uriașe de metale rare cum ar fi lantanul, neodimul şi itriul, folosite în procesul de fabricaţie a smartphone-urilor, a turbinelor eoliene şi a bateriilor auto, potrivit presamil.ro.
Topirea blocurilor de gheaţă eliberează şi o mare cantitate de nisip şi pietriş. Nisipul a devenit o resursă extrem de preţuită, fiind un element de bază în producerea betonului şi a asfaltului.
Groenlanda, colorată cu verde, se află la o distanță relativ mică față de SUA, colorată în cărămiziu - Foto: arhiva
Cel care controlează această piaţă impune şi preţurile. Multe ţări întâmpină greutăţi în aprovizionarea cu nisip, iar cererea la nivel mondial este foarte mare.
În mod aparent surprinzător, nisipul de deşert, de pildă, nu este bun pentru construcţii. Chiar dacă sunt înconjurate de nisip, oraşe precum Dubai si Abu Dhabi din Emiratele Arabe Unite importă tocmai din Australia această materie primă pentru investiţiile enorme în imobiliare şi în infrastructură rutieră.
Cum de cea mai mare insulă din lume, cu o suprafaţă de şase ori mai mare decât cea a Germaniei, aparţine de Danemarca?
Din punct de vedere geografic, insula e parte din America de Nord: partea de nord-vest a insulei se află la mică distanţă de ţărmurile Canadei, în timp ce Danemarca se află la 3.000 de kilometri distanţă.
Între ea şi Groenlanda se află Islanda şi o mică parte din Norvegia. Toată istoria insulei este legată de vikingi, iar, mai târziu, şi de vânătorii de balene.
În secolele XVIII-XIX, aceştia au venit aici, masiv, din Olanda, Germania şi Danemarca, construind sate şi baze militare.
Citește și: Trump se gândeşte să privatizeze operatorul naţional de servicii poştale
Între cele trei tabere au izbucnit, de-a lungul timpului, multe conflicte pentru supremaţie, iar danezii au fost cei care s-au impus.
În 1933, Groenlanda a devenit colonia Regatului Danemarcei, pentru ca din 1951 să intre în proprietatea acestuia, spre finalul anilor '70 dobândind un statut autonom.
Dar, cu aproape 70 de ani înainte de Trump, un alt președinte american a dorit să cumpere insula. Este vorba de Harry Truman, care a ocupat acestă funcție între 1945-1953.
Președintele Harry Truman a vrut să cumpere Groenlanda, în 1946, cu 100 de miioane de dolari aur - Foto: Profimedia Images
Groenlanda este un teritoriu danez cu o valoare strategică „indispensabilă pentru siguranța Statelor Unite”.
Acesta a fost argumentul invocat la Washington, în 1946, când Truman, a analizat serios posibilitatea de a încheia ceea ce ar fi fost cea mai mare expansiune teritorială americană după decizia, luată cu decenii mai devreme, de a face achiziția statului Louisiana.
Administrația Harry Truman a inițiat o ofertă de cumpărare a Groenlandei către Copenhaga în 1946.
Știrea că Statele Unite au propus un preț de cumpărare de 100 de milioane de dolari în aur nu a ieșit cu adevărat la iveală până în 1991, din cauza clasificărilor „top secret” ale informațiilor în perioada Războiului Rece.
Dar, în acel an, ziarul Jyllands-Posten din Copenhaga a dezvăluit informația care a fost preluată și difuzată pe tot mapamondul de agenția Associated Press.
Citește și: Românii vor merge fără viză în SUA. Cât pot sta și cât costă autorizația de călătorie
La valoarea actuală a dolarului, oferta din 1946 ar valora nu mai puțin de 1,6 miliarde de dolari, conform ratei de schimb calculată de Banca de Rezerve Federale din Minneapolis.
Oferta americanilor a fost respinsă de guvernul danez, dar iată că, acum, la aproape 70 de ani de la acel episod, Danemarca va avea de suportat, după toate probabilitățile, o presiune politică - și nu numai - mult mai intensă din partea lui Donald Trump, care n-a exclus nici mijloacele militare de tranșare a problemei.
Rămâne de văzut dacă „tărânul verde”, cu toată gheața, dar și bogățiile sale imense, precum și o poziție strategică în complicatul context politico-militar de azi, va rămâne la Danemarca sau SUA, prin impetuosul său președinte ales își va impune voința.
