Incendiile de pădure nu sunt o raritate vara în sudul Turciei. Între anii 2009-2020 au fost înregistrate aproape 30.000 de astfel de incendii, care au distrus aproape 100.000 de hectare de pădure. Spre comparaţie, oraşul Berlin are o suprafaţă de 80.000 de hectare.
Dar anul acesta incendiile de pădure au atins o asemenea dimensiune, încât preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a vorbit despre "cele mai grave incendii din istorie". Şi Autoritatea Forestieră din Turcia (OMG) a declarat că este vorba de un fenomen neobişnuit. Incendii de asemenea dimensiune nu au mai existat în ultimii 50-100 de ani.
„Pădurile îndeplinesc funcţii vitale”
Până în prezent incendiile izbucnite preponderent în regiunile turistice Antalya şi Mugla nu au fost aduse decât parţial sub control. Vântul puternic reaprinde focul şi îngreunează munca pompierilor. Într-un târziu aceştia vor reuşi să readucă situaţia sub control. Şi atunci vor apărea noi probleme: pădurile mistuite cu ecosistemul lor complex vor intra în faza de regenerare.
Profesorul de ecologie Doganay Tolunay de la Universitatea din Istanbul, a subliniat cât de importantă este regenerarea regiunilor afectate: "Pădurile îndeplinesc funcţii vitale. Ele stochează CO2 şi produc oxigen. În plus, prin rădăcinile lor, împiedică eroziunea solului." Tolunay este îngrijorat că în urma ploilor cenuşa ar putea pătrunde în pânza freatică iar apa contaminată ar putea ajunge în locuinţele oamenilor.
Citește și: Focul de pe insula Evia (Grecia) nu a atins mănăstirea Sf. David. Pădurea de pini din jur este scrum
Autorităţile vor să diminueze pagubele prin reîmpădurire
Ministerul turc al Pădurilor şi fundaţia TEMA de protecţie a naturii planifică proiecte ample de reîmpădurire după stingerea incendiilor. Sunt planuri întâmpinate critic în mediile de socializare, fiindcă numeroşi experţi consideră că este vorba de o soluţie ineficientă. Numeroşi specialişti avertizează că plantarea cu superficialitate a pomilor ar duce la o "murdărire genetică" a fondului forestier, distrugând echilibrul ecosistemului.
Vicepreşedintele TEMA, Hikmet Öztürk, a declarat pentru DW că, dimpotrivă, "operaţiunile de restaurare" a pădurilor arse sunt inevitabile. El nu vede primejdia sădirii unor plante străine de loc, fiindcă regiunile mistuite de flăcări vor fi cercetate temeinic şi se va stabili clar ce specii de arbori au existat acolo. "Planificăm o reconstituire exactă a biotopului aşa cum a fost. Nu avem de gând să plantăm soiuri rezistente la foc sau plante de cultură după incendiu", a declarat Öztürk. Aşa ceva ar însemna distrugerea zonelor respective, a mai adăugat el.
Citește și: După escapada la mare, Cristina Cioran s-a dus direct să-și vadă fetița aflată la incubator
Experţi: reîmpădurirea nu salvează ecosistemul
Problematic este în opinia lui Öztürk faptul că se pierde mult timp cu recoltarea seminţelor necesare pentru reîmpădurire. "Am pierdut anotimpul când se culeg seminţele, anume primăvara. De aceea nu vom putea respecta timpul ideal pentru sădire, care este la sfârşitul iernii", a explicat el.
Numeroşi experţi din Turcia atrag însă atenţia că reîmpădurirea nu este o soluţie definitivă. Profesorul Tolunay, de exemplu, evidenţiază că nu doar arborii ci întreg ecosistemul necesită o perioadă de regenerare. "Va mai dura foarte mult timp până se vor reîntoarce speciile de animale. Arborii vor atinge abia în următorii 20-25 de ani înălţimea de 10 metri. Până când se vor stabili acolo iarăşi specii de mamifere şi de păsări vor mai trece cel puţin 50 de ani.
