În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis sesizarea formulată de preşedintele Camerei Deputaţilor şi a constatat că a existat un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, „generat de neconstituirea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a completurilor de judecată specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute în Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, contrar celor prevăzute de art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003”.
Totodată, cauzele înregistrate pe rolul ÎCCJ și soluționate de aceasta în primă instanță „anterior Hotărârii Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.14 din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive, urmează a fi rejudecate, în condițiile art.421 pct.2 lit.b) din Codul de procedură penală, de completurile specializate alcătuite potrivit art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003”, explică CCR într-un comunicat de presă.
Astfel, decizia în dosarul lui Liviu Dragnea în dosarul angajărilor fictive nu ar urma să fie afectată, pentru că este vorba despre o decizie definitivă dată de un complet de 5 judecători și fostul șef al PSD nu mai are căi extraordinare de atac.
Pe de altă parte, în funcție de ce vor scrie judecătorii CCR în motivare, Radu Mazăre ar putea fi printre cei care să ceară rejudecarea procesului, deoarece a fost condamnat definifiv de un complet de 3 judecători de la Înalta Curte.
