Ministrul Transporturilor îl va informa astăzi pe premierul Nicolae Ciucă despre evoluția situației și îi va pune la dispoziție datele prezentate de companiile din domeniul naval aflate în coordonarea ministerului, au declarat surse guvernamentale pentru Newsweek România.
Potrivit informațiilor intrate în posesia părții române situația se prezintă în felul următor:
- ucrainenii au dragat până la minimum 7 m pe Canalul Bâstroe.
- partea română nu a fost informată despre aceste lucrări de adâncire.
- în paralel, autoritățile navale ucraine e au anunțat deja armatorii că șenalul are o adâncime de 7 metri, ceea ce permite intrarea pe Canalul Bâstroe a unor nave mari.
- debitele au scăzut pe Brațul Sulina din cauza lucrărilor făcute de partea ucraineană, ceea ce afectează deplasarea navelor de transport.
- dragajale efectuate și pe brațul Chilia pentru a asigura debitele pe Bâstroe provoacă retragerea apei de pe canalele adiacente din Delta Dunării și afectează atât flora și fauna, cât și transportul de pasageri.
- ucrainenii deversează materialul dragat în Marea Neagră, iar curenții maritime aduc aceste aluviuni pe Brațul Sulina, ceea ce provoacă scăderea adâncimilor. Deja pe Brațul Sulina a scăzut adâncimea cu 70 de cm.
Dovezi de premeditare
Există o serie de indicii că Ucraina a premeditat actuala situație de pe Canalul Bâstroe.
Guvernul de la Kiev a aprobat, în februarie 2022, înainte de începerea războiului, lucrări pentru navigația pe canal, iar războiul a fost folosit ca pretext pentru a obține acordul de tranzit pentru nave terțe pe Canalul Bâstroe.
Potrivit Acordului bilateral româno- ucrainean doar navele cu pavilioane ale țărilor riverane pot tranzita Canalul. Navele statelor riverane pot tranzita doar respectând adâncimile inițiale ale Canalului Bâstroe- 4,2 m. Intrarea unor nave terțe din zona maritime conduce, de fapt, la necesitatea adâncirii șenalului.
Potrivit Convenției de la Belgrad, din 1948, singurul canal navigabil acceptat în Delta Dunării este Canalul Sulina.
