Ce se întâmplă cu primarul fugar, prins în Germania. Nu vrea să se întoarcă în România

Cătălin Cherecheș refuză să fie extrădat prin procedură simplificată, care ar dura zece zile.

„Din practica anterioară, ar dura undeva între 30 şi 45 de zile, în funcţie de instanţă”, a precizat Cătălin Predoiu, la Antena 3, joi seară, referindu-se la procedura obişnuită prin care va fi extrădat din Germania fostul primar al oraşului Baia Mare, Cătălin Cherecheş.

Predoiu a explicat că este vorba despre o procedură standard, în care nu sunt implicate nici ministerele de Justiţie sau Interne din România, nici cele din Germania, procedura fiind una europeană.

„Este vorba despre un mandat european de arestare şi de o extrădare care se face în baza acestui mandat european de arestare. De ce subliniez european, pentru că în acest caz se practică o procedură care se desfăşoară de la instanţă la instanţă. Nu sunt implicate în mod direct Ministerele de Justiţie sau de Interne, nici de la noi, nici din Germania. E vorba de o procedură standard de reglementări europene”, a explicat Predoiu.

Ministrul de Interne s-a referit şi la problema extrădărilor nereuşite din Italia.

Citește și: Când va fi adus Cherecheș în România? Ministrul Justiției a făcut anunțul: „Dacă e de acord”

„S-a discutat frecvent în media, în mod legitim această problematică a extrădărilor, unele reuşite, altele nereuşite, în ultimii ani, aş vrea să vă spun că în materie de extrădare procedurile sunt de un formalism extrem de strict.

Practic ce trebuie să facă ţara care este solicitată cu privire la procedura de extrădare este să verifice o serie de criterii, să verifice documentaţia şi să verifice dacă există un mandat european sau cererea de extrădare dacă există, identitatea persoanei, să verifice infracţiunea pentru care a fost condamnat cel care urmează să fie extrădat, dacă există o corespondenţă în legislaţia statului solicitant. 

Deci, sunt criterii tehnice, care sunt verificate şi nu o dezbatere pe fond a cauzei. Marea majoritate a cauzelor aşa se dezbat.

Discuția a apărut în ultimii ani, când a generat o practică în instanţele italiene, în special Curtea de Apel din Bari care a ieşit din acest cadru şi a trecut în anumite situaţii la o analiză pe fond a cererilor de extrădare dincolo de formalismul standard al acestor cereri de extrădare.

Citește și: Percheziţii în dosarul fugii lui Cătălin Cherecheş din ţară. Suspecţi de favorizarea infractorului

S-a trecut uneori la a se evalua hotărârea judecătorească în baza căreia se solicită extrădarea, ceea ce este mult peste ceea ce trebuie să facă un judecător în materie de extrădare, extrădarea funcţionând în Europa pe principiul recunoaşterii hotărârilor judecătoreşti străine”, a afirmat Predoiu.