Sondajul a fost realizat în cadrul studiului intitulat „Agenda Romania 2050. O conversație despre viitorul României. De la opiniile românilor, la evaluările experților”.
„Proiectul Agenda România 2050 își propune demararea unei conversații naționale despre politici publice esențiale pentru viitorul României pe termen lung având ca punct de plecare opiniile românilor culese printr-o serie de sondaje de opinie naționale. Pornind de la ceea ce cred românii, ne propunem să încurajăm o conversație amplă a experților din mediul academic, din sectorul public și privat asupra unor teme esențiale pentru dezvoltarea României”, a declarat Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group.
Percepția românilor privind mobilitate și viitorul tranziției energetice
Întrebați ce i-ar determina să reducă consumul de energie, 51,5% dintre respondenți menționează costul energiei consumate, 14,5% creșterea independentei energetice a României prin reducerea importurilor, iar 12,3% poluarea generată de producția de energie. 15,3% spun că nu consideră importantă economisirea de energie, 5,6% nu știu, iar 0,8% nu răspund.
În opinia a 37,4% dintre cei intervievați principalul avantaj al locuirii într-o casă/ apartament eficient energetic îl reprezintă reducerea costurilor cu energia. 26,8% sunt de părere că principalul avantaj ar fi protejarea sănătății personale si a familiei, iar 14,2% reducerea poluării. 14,7% cred că nu există niciun avantaj al locuirii într-o asemenea casă/apartament, 6,2% nu știu, iar 0,6% nu răspund.
42,2% dintre respondenți spun că ar dori să instaleze panouri fotovoltaice la casa/ blocul în care locuiesc în foarte mare măsură, 30,3% în mare măsură, 9,7% nici în mică, nici în mare măsură, 6,8% în mică măsură, 8,8% în foarte mică măsură. 1,7% nu știu, iar 0,4% nu răspund.
În ceea ce privește modalitatea preferată de transport, 42,9% dintre cei chestionați preferă transportul cu vehicule personale pentru a se deplasa pe distanțe mai lungi în interiorul localității, 27,3% transportul public, 17% transportul cu bicicleta, 5,1% altă modalitate, 4,3% transport cu taxi, Uber, Bolt, 2,8% transport cu trotinete electrice. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 0,6%.
65,8% dintre participanții la sondaj sunt de părere că statul ar trebui să subvenționeze prețul unei mașini electrice sau hibrid, în timp ce 27,9% se opun unei astfel de politici. Ponderea non-răspunsurilor este de 6,3% din total eșantion.
Percepția românilor privind mediul în viitor. Protejarea mediului și reciclare. Economia circulară
78,9% dintre cei intervievați sunt de părere că schimbările climatice sunt reale și produc efecte vizibile, în timp ce 17,4% cred că schimbările climatice nu sunt reale și nu produc efecte vizibile. 3,6% nu știu sau nu pot aprecia, iar 0,1% nu răspund.
Întrebați care sunt cele mai importante două probleme de mediu cu care se confruntă țara noastră, 58,4% menționează defrișările ilegale ca prima sau a doua cea mai importantă problemă, 42,6% poluarea apelor (râuri, lacuri, mare), 35% depozitarea ilegală și distrugerea deșeurilor, 29,8% poluarea aerului, 8,4% degradarea solului (ca urmare a agriculturii intensive sau a contaminărilor), 8,2% deșertificarea anumitor zone, 5,3% epuizarea resurselor naturale, 4,3% altele. Ponderea non-răspunsurilor este de 1%.
7,3% dintre participanții la sondaj sunt de părere că, față de acum 5 ani, calitatea mediului înconjurător (aer, apă, sol, spații verzi, păduri) din România s-a îmbunătățit, 21% că a rămas la fel, iar 69,7% că s-a înrăutățit. 2% nu știu sau nu răspund.
71,8% dintre respondenți declară că pentru ei personal colectarea selectivă a deșeurilor este foarte importantă, iar 24,3% că este destul de importantă. 2,4% consideră colectarea selectivă ca fiind destul de neimportantă, iar 1,3% deloc importantă. 0,1% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
92,3% dintre participanți declară că ar fi dispuși să se întoarcă cu ambalajele sau alte deșeuri la magazin sau într-un centru de colectare separată modern, în timp ce 7,6% declară contrariul, iar 0,2% nu știu sau nu răspund.
Întrebați care ar fi lucrul cel mai important pe care cred că l-ar putea face personal pentru susținerea reciclării, 54% dintre participanții la sondaj spun că ar sorta acasă deșeuri reciclabile pe care să le transporte apoi la un centru de colectare. 25,9 % au declarat că ar returna ambalajele produselor cumpărate de la marile magazine, iar 16,5% că ar plăti mai mult pentru servicii de colectare selectivă deșeurilor sau gunoiului de acasă. 3% spun că nu ar face nimic sau niciuna dintre acțiunile menționate pentru a susține reciclarea. 0,7% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
72,6% dintre respondenți spun că ar fi dispuși să plătească pentru ca sistemul de colectare din clădirea în care locuiesc să fie adaptat pentru a permite sortarea, în timp ce 26,3% afirmă contrariul. 1,1% din total eșantion nu știu sau nu răspund.
65,5% din populație declară că ia în considerare elemente precum conținutul de material reciclat în ambalaj sau eforturile campaniei producătoare de protejare a mediului atunci când cumpără un bun sau serviciu. 32,4% nu iau în considerare un asemenea criteriu. 2,1% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
Percepția românilor cu privire la educație
53,6% dintre respondenți indică slaba pregătire și dezinteresul unora dintre profesori drept una principalele trei probleme ale sistemului românesc de educație, 45,1% abandonul școlar în rândul copiilor din medii defavorizate, iar 41% lipsa de disciplină a elevilor din ziua de azi.
Accesul dificil al copiilor din rural la educație de calitate este menționat de 35,4% dintre participanții la sondaj, programa școlară încărcată de 33,2%, iar lipsa dotărilor din școli de 26,1%. Lista problemelor este continuată de încurajarea meditațiilor private (19,7% dintre respondenți alegând această variantă de răspuns), numărul mare de elevi dintr-o clasă (17,5%) și modul de evaluare a elevilor (15,3%).
61,6% dintre cei intervievați sunt de acord cu afirmația „Părinții din ziua de azi nu acordă suficientă atenție educației copiilor la școală”, în timp ce 34,7% își exprimă dezacordul, iar 3,7% nu știu sau nu răspund.
Citește și: Război mafiot în oligarhia rusă. Miliardarii se ucid între ei pentru bani. Victime: neveste, copii
88% dintre respondenți sunt de acord cu afirmația ”Educația școlară este cel mai bun mijloc de a reuși în viață”, în timp ce 11,5% își exprimă dezacordul, iar 0,5% nu știu sau nu răspund.
Întrebați care cred că sunt cele mai importante 5 calități pe care părinții ar trebui să le transmită copiilor lor dintr-o listă predefinită, 74% dintre respondenți aleg varianta ”să fie responsabil”, 69,4% toleranță și respect față de alții, iar 67,4% ”să fie muncitor”. 44% menționează independența, 38,9% ”să fie ascultător”, 38,7% creativitate, 37,5% credința religioasă. 33,3% cred că este important ca părinții să le transmită copiilor să fie cumpătați/ să economisească, 25,9% determinare/perseverență, 27,6% generozitate, iar 26% exprimarea propriei personalități.
Întrebați dacă și-ar încuraja copilul să devină profesor de școală, 25,4% dintre cei intervievați răspund că în mod sigur nu, 15,7% probabil nu, 28,7% probabil că da, 26,7% în mod sigur da. Ponderea non-răspunsurilor este de 3,6% din total eșantion.
Percepția prezentului în comparație cu trecutul (1989) și viitorul (2050). Percepția cu privire la referendum și reforma administrativ-teritorială
Întrebați ce cred despre situația generală din România, comparativ cu cea de acum 30 de ani, 57,4% dintre respondenți spun că este mai rea (față de 54% în iunie 2022), 30,4% că este mai bună (față de 35,6% în iunie 2022), 8,2% că este la fel (față de 8,5% în iunie 2022), iar 4,1% nu răspund.
39,1% dintre români (față de 43,5% în iunie 2022) cred că peste 30 de ani, în 2050, situația țării va fi mai bună decât acum, 11,2% (față de 14,3% în iunie 2022) că va fi la fel, iar 39,3% (34,5% în iunie 2022) că va fi mai proastă decât cea din prezent. Ponderea non-răspunsurilor este de 10,3%.
89,2% dintre cei intervievați cred că populația ar trebui să fie consultată mai des prin referendum pe temele majore de interes local sau național, 10% sunt de părerea contrarie, iar 0,8% nu știu sau nu răspund.
49,6% dintre respondenți cred că voința poporului exprimată prin referendum ar fi respectată și pusă în aplicare prin legi și decizii concrete, în timp ce 47,7% sunt de părerea contrarie, iar 2,6% nu știu sau nu răspund.
64,9% dintre români (față de 60,7% în iunie 2022) cred că o reformă administrativ-teritorială ar îmbunătăți calitatea serviciilor publice din România, în timp ce 28,8% (31,9% în iunie 2022) sunt de părerea contrarie, iar 7,4% nu știu sau nu răspund.
În condițiile în care reforma administrativ-teritorială ar putea cuprinde posibilitatea unificării/comasării unor localități, 64,7% (față de 60,8% în iunie 2022) dintre respondenți consideră că reforma administrativ teritorială ar putea îmbunătăți calitatea serviciilor publice din România. 31,7% (35,3% în iunie 2022) sunt de părerea contrarie, iar 3,6% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
Citește și: Generalul Ben Hodges: Eventualul succesor al lui Vladimir Putin va fi mult mai rău
Partenerii academici ai proiectului Agenda România 2050 sunt: Universitatea din București, Universitatea Babeș Bolyai, Cluj Napoca, Universitatea Politehnică București, Universitatea de Vest Timișoara, Universitatea de Medicina și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași.
Sondajele de opinie au fost realizat de INSCOP Research la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group cu sprijinul exclusiv mediului privat.
Datele au fost culese în perioada 23 mai – 14 iunie 2022 (1500 de respondenți, eroare ± 2,5%), respectiv 26 septembrie – 4 octombrie 2022 (1200 de respondenți, eroare ± 2,8%), metoda de cercetare fiind interviul prin intermediul chestionarului.
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice) eșantioanele fiind reprezentative pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste.
