„Dacă considerăm această perioadă îndelungată cu temperaturi neobișnuit de mari ca pe un eveniment individual, explicația e legată de prezența unui câmp de presiune atmosferică ridicată, pe mare parte din continent, cuplat, mai ales în prima parte a perioadei cu un sistem depresionar situat în zona Atlanticului, la vest de peninsula iberică.
Această configurație a favorizat "pomparea" de aer cald dinspre sud spre Europa. În plus, presiunea atmosferică ridicată a defavorizat producerea de precipitații, în multe regiuni europene. Altfel, rezerva de apă din sol a ajuns la praguri foarte joase și în unele zone ale României, de exemplu, sudul Moldovei, Dobrogea, Muntenia.
Citește și: Petre Daea continuă lupta cu cormoranii: Mi-au luat peștii înainte să îi pun în frigider
Spania înregistrează și ea deficite serioase ale resursei de apa din sol. Ceea ce e deosebit în acest episod cu temperaturi neobișnuit de mari e și producerea lui într-o perioadă târzie în an: temperaturi de vară la mijlocul si spre sfârșitul toamnei. Daca privim dintr-o perspectivă mai generală, observăm că astfel de episoade cu temperaturi neobișnuit de mari se produc din ce în ce mai frecvent și aici avem legatura cu încalzirea globală”, a spus climatologul Roxana Bojariu.
Tot pentru Newsweek, Roxana Bojariu a vorbit despre schimbările climatice:
„Complexitatea geosistemului generează variabilitate climatică naturală, peste care se suprapune semnalul încălzirii globale. Noi simțim efectrul cumulat al celor două componente. Încălzirea globală nu e uniformă în spațiu și timp, există facori locali care nuanțează răspunsul local la semnalul global. Regiunea arctică se încălzește de aproape 3 ori mai repede decât media globală, datorită acestor factori locali (prezența gheții și zăpezii a căror reducere amplifică în cascadă încălzirea în regiune). Pe de altă parte, exista un echilibru între “frigiderul” arctic și “cuptorul“ tropical care a fost perturbat de creșterea mai rapidă a temperaturii în Arctica. Această perturbație are efect și asupra tiparelor vremii în regiuniile dintre zoana tropicală și cea arctică - adică și în partea noastră de lume, aflată la latitudinile medii.
Citește și: Mihai Morar, atac dur la Șerban Huidu: A făcut carieră, distrugând. Replica: A fost complice. Știa
Trebuie menționată și diferența dintre vreme și climă. Clima este sinteza fluctuațiilor de vreme pe o perioadă mare de timp (cel puțin câteva decenii). De aceea, nu putem trage concluzii despre evoluția climatică doar pe baza unui episod de vreme, dintr-o regiune geografică limitată și avem nevoie de o statistică a episoadelor de vreme ce acoperă cîteva decenii, analizate peste tot în lume.
Or, statistica ne arată că dincolo de fluctuațiile vremii pe perioade scurte, avem o tendință clară de încălzire, tendința fiind mai accentuată sau mai redusă și în funcție de factorii locali care nuanțează raspunsul la încălzirea globală. Privind global, vedem cum temperatura crește. În anul 2020, la nivel global, temperatura medie a fost foarte aproape de cea a anului 2016 care la rândul lui a fost cel mai călduros an din înregistrările disponibile, începând cu a doua parte a secolului al XIX-lea. ”, a spus Bojariu.
Despre schimbarea anotimpurilor
„Caracteristicile fiecărui anotimp se modifică dacă le comparăm cu cele de acum mai multe decenii. Statistic vorbind, primăverile se declanșează mai repede, verile durează mai mult, prelungindu-se spre toamnă, iar temperaturile medii sezoniere cresc, însoțite și de manifestări mai frecvente și mai intense ale unor fenomene extreme. Valurile de căldură sunt mai frecvente și mai intense în sezonul cald, intensitatea precipitațiilor a crescut și va crește în condițiile încălzirii globale.
Agricultura este clar cea mai dependent activitate umană de vreme și climă, astfel că schimbarea climatică are și va avea în continuare un impact puternic asupra activităților agricole. Nu doar creșterile graduale ale temperaturii și modificările în regimul de precipitații la nivel anual și sezonier vor afecta activitățile din agricultură, dar și modificările tiparelor vremii și ale statisticilor fenomenelor extreme vor fi importante. Creșterea intensității precipitațiilor poate să favorizeze eroziunea solului fertil și scade eficiența refacerii rezervei de apă din sol - cantitățile mari de precipitații ce cad pe durate scurte nu au timp să se infiltreze în sol, astfel că va crește curgerea la suprafață.
Pe de altă parte, valurile de căldură mai intense și mai frecvente exact în perioada când cererea de apă pentru culturile agricole e mai mare, reduc cantitativ producțiile și în unele cazuri și calitatea lor. Sunt foarte multe efecte ale schimbării climatice asupra agriculturii și e nevoie de activități de cercetare mult mai susținute care să analizeze și să contextualizeze pentru România ce se poate întâmpla în sectorul agricol, în condițiile schimbării climei și cum să dezvoltăm durabil și inteligent din punct de vedere climatic acest sector.
Din păcate, cercetarea, în general, în România, este sistematic subfinanțată și neglijată de cei cărora cetățenii le-au delegat puterea. În plus, pentru că sistemul de învățământ e din ce în ce mai slab calitativ, nu sunt sigură nici că cei mai mulți din cetățenii acestei țări își dau seama de importanța cercetării științifice pentru ei și pentru țară – un cerc vicios din care se iese greu”, a spus climatologul.
