„În ultima perioadă observăm o creştere relativ alarmantă de cazuri de pacienţi care prezintă simptomatologie şi sunt diagnosticaţi cu boala COVID-19, respectiv, cu virusul SARS-CoV2.
Nouă creștere a numărului de cazuri COVID-19
Acest fenomen poate fi explicat prin aşa-zisul fenomen de relaxare faţă de ceea ce reprezintă protecţia împotriva acestui virus, care implică în primul rând distanţarea fizică. Alte explicaţii poate explicată de perioada concediilor şi de numărul mic al persoanelor care se testează", a declarat doctorul Florin Roşu.
Citește și: O fetiță de 3 ani a scăpat cu viață după ce a căzut de la etajul 3 al unui bloc din Brașov
Potrivit medicului, purtarea măştii de protecţie rămâne în continuare cea mai eficientă metodă de prevenţie. Se mai recomandă testarea rapidă antigen SARS-CoV2, la primele semne de boală, evitarea spaţiilor aglomerate, evitarea contactului cu persoane bolnave, igiena mâinilor, izolarea persoanelor cu simptomatologie respiratorie până la aflarea unui diagnostic cert şi vaccinarea, pentru a se evita formele severe de boală.
Ne confruntăm cu un al doilea val endemic
Cercetătorul Octavian Jurma consideră că ne confruntăm cu al doilea val endemic și a făcut mai multe precizări legate de SARS-CoV-2 și „Long COVID”.
“Prin comparație, atât vârful primului val endemic din această iarnă/primăvară a fost de 7x mai scăzut, cât și nivelul de debut al noului valul de vară/toamnă este 4x mai mic decât debutul Valului 6. Având în vedere că acest val debutează cu aproape 2 luni mai târziu decât valul omolog de anul trecut, ne putem aștepta ca vârful să fie atins la finalul lunii septembrie sau cel târziu în octombrie și să atingă un maxim de peste 10.000 de cazuri noi pe săptămână, dar să nu depășească 30.000 de cazuri noi săptămânale.
Probabil că valul va fi dominat de roiul care are mutația F456L, între care sunt versiuni ca EG.5.1, FL.1.5.1 și XBB.1.16.6. Dintre acestea, varianta EG.5.1 (XBB.1.9.2.5.1 alias „Eris”) pare să aibă un avantaj semnificativ, dar nu decisiv și probabil circulă deja în România. Sunt estimări foarte generice pentru că nu cunoaștem încă dinamica endemică și nici ce tulpini circulă acum în România din cauza nivelului primitiv de testare și secvențiere.
În apărarea Ministerului Sănătății, când ai femei care îți nasc pe stradă și azile de exterminare a batrânilor, monitorizarea COVID-19 devine o problemă minoră prin comparație."
Octavian Jurma explică în aceeași postare și care sunt riscurile aduse de acest nou val endemic: “Ce înseamnă debutul acestui val? Înseamnă că riscul de infectare va crește progresiv cu 15-20% în fiecare săptămână, ajungând la maxim odată cu deschiderea școlilor.
Citește și: VIDEO Adrian "Beleaua" Corduneanu a scăpat de belele: e și liber și fără sechestru pe vila sa de lux
În acest stadiu, pandemia a ucis aproape toate persoanele cu risc mare de deces în caz de infecție, deci dacă ai supraviețuit infecției, riscul de moarte în caz de reinfectie este foarte scăzut, mai ales dacă ești și vaccinată. Riscul cel mai mare pentru fiecare dintre noi este însă să facem Long COVID sau să ni se agraveze Long COVID dacă avem deja.
Long COVID este o boală extrem de neplăcută pentru că te îmbătrânește în medie cu 5 ani și în multe cazuri cel mai persistent simptom este o oboseală cronică debilitantă. După cele mai conservatoare estimări, Long COVID are o incidență cam 10x mai mare decât numărul de decese, undeva între 10 și 20% din totalul celor infectați (incluzând minorii)."
