Neavînd dintre cele două de mai sus decît tupeu, dl Tăriceanu vorbește.
Mai zilele trecute, spre exemplu, așa:
”Neomarxiștii din USR vor să intre în ALDE prin eliminarea noastră”.
Nu comentez, deocamdată, despre ”neomarxiștii din USR”; s-ar putea să avem ceva material în acest sens, dar nu e acum momentul unor aprecieri cu privire la comportamentele punctuale ale unora dintre cei care fac parte din USR.
Ceea ce este izbitor este brusca pasiune ideologică a dlui Tăriceanu – am spune, la o primă vedere, că în sensul unei clarificări doctrinare. Dar, pentru că e vorba de acest personaj politic, de fapt, am greși foarte tare dacă l-am lua în serios pe această linie de discuție.
Iată de ce.
Sau, cum ar spune nemuritorul Nenea Iancu, să le numărăm, coane Fănică (Tăriceanu)!
a mic. Liberal (dl Tăriceanu) care e, prin faptele de guvernare, mai socialist decît socialiștii?
b mic. Liberal cînd lași în urmă ca premier un deficit record (nu uitați: 2008 și premisele majore ale crizei economice în care a intrat România acum un deceniu i se datorează lui Tăriceanu)?
c.mic. Liberal cînd mărești, ca să iei cîteva amărîte de voturi în plus, aparatul de stat cu peste 200.000 de slujbe noi? (tot la momentul 2007-20008 mă refer, cînd premier era același personaj politic)
d mic. Liberal cînd ești complice privilegiat al politicilor PSD?
Citiți comentariul integral al lui Cristian Pătrășconiu pe platforma de dezbateri Marginalia
