UPDATE: Codul Administrativ a fost retrimis la Comisia specială, cu toate că azi urma să fie votat în plenul Camerei Deputaților. Decizia ar fi fost luată doar pentru ca PSD- ALDE să pună presiune pe UDMR și reprezentanții maghiarilor să nu voteze moțiunea de cenzură.
Senatul a adoptat, pe 11 iunie cu 85 de voturi pentru, 25 împotrivă şi 11 abţineri, o lege prin care modifică Codul administrativ în direcţia descentralizării şi a diluării rolului unor funcţii administrative, în special cea a prefectului.
Prin acest document legislativ, senatorii au fost de acord, la inițiativa UDMR, cu renunțarea la controlul de la centru asupra unor teritorii admnistrative din țară.
Slăbirea autorității prefecților
Astfel, noul Cod Administrativ consfințește eliminarea prevederilor privind atributul prefecților de a verifica măsurile întreprinse de primari și președintele de consiliu județean, dar și scoaterea din lista cuprinzând bunuri care aparțin domeniului public al statului a terenurilor și clădirilor în care își desfășoară activitatea instituția prefectului.
La articolul 89, a fost eliminată următoarea prevedere: “Prefectul poate verifica măsurile întreprinse de primar sau de preşedintele consiliului judeţean în calitatea lor de reprezentanţi ai statului în unitatea administrativ-teritorială şi poate sesiza organele competente în vederea stabilirii măsurilor necesare, în condiţiile legii.” Inițiativa de modificare au avut-o senatorul UDMR Czeke Atilla și grupul parlamentar UDMR.
De-a lungul timpului, liderii maghiari au acționat în mod constant pentru înlăturarea din funcție a prefecților români din județele Covasna, Harghita și Mureș și înlocuirea acestora cu persoane care să nu-i deranjeze prea tare.
O eventuală materializare a demersurilor privind retragerea unor prerogative ale reprezentanților Executivului în teritoriu nu va face decât să încurajeze nerespectarea prevederilor legale în ceea ce privește afișarea simbolurilor naționale, dar și a celor secuiești, au declarat specialiști consultați de către Newsweek România.
Interesul public național nu mai e prioritar
O altă decizie luată cu acordul PSD-ALDE este și eliminarea articolului care prevede că interesul public național este prioritar față de interesul public local sub pretextul că ar ”consacra statul centralizat” în detrimentul drepturilor și intereselor persoanelor sau grupurilor de persoane.
În fapt, a fost înlocuit art.10 din vechiul cod administrativ (”Autoritățile și instituțiile administrației publice, precum și personalul din cadrul acestora au obligația de a urmări satisfacerea interesului public; interesul public național este prioritar față de interesul public local”) cu cel referitor la ”Punerea în aplicare a programului de guvernare”
Rezultatul va fi diluarea autorității prefectului în raport cu baronii locali, prefectul fiind, de multe ori, singurul obstacol în calea UDMR în intenția de a controla, în fapt, judete ca Harghita și Covasna. Diminuarea autorității prefectului convine însă tuturor baronilor locali.
Astfel, la articolul 75, se elimină precizarea că prefectul este garantul respectării legii şi a ordinii publice la nivel local. Inițiativa de modificare au avut-o senatorul UDMR Czeke Atilla și grupul parlamentar UDMR.
Prefecturile, obligate să folosească limbile minorităților dacă acestea au o pondere mai mare de 20%
Tot la inițiativa UDMR, articolul 132 a fost modificat după cum urmează: “În unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean, precum și prefecturile, serviciile publice deconcentrate, au obligația să asigure în raporturile cu aceștia, folosirea limbii minorității naționale respective, în conformitate cu prevederile Constituției, ale prezentului Cod și ale tratatelor internaționale la care România este parte.”
La articolul 139 s-a introdus criteriul etnic în definirea județului, un demers antieuropean care creează premiza pentru alte demersuri de autonomie/independență pe criterii etnice.
La textul existent a fost adăugat, subtil, cuvântul „etnice”: “Judeţul este unitatea administrativ-teritorială alcătuită din comune, oraşe şi, după caz, municipii în funcţie de condiţiile geografice, economice, sociale, etnice şi de legăturile culturale şi tradiţionale ale populaţiei, declarat ca atare prin lege”, se arată în noul Cod Admnistrativ, votat în viteză de coaliția PSD-ALDE.
Inițiativa de modificare au avut-o senatorul UDMR Czeke Atilla si grupul parlamentar UDMR. Pentru Codul Administrativ, camera decizională este Camera Deputaților, așa că amendamentele mai pot fi încă schimbate.
Comentarii 0