Cum sunt înșelați românii pe Internet? Rămân fără bani. Escrocii au depășit orice limită posibilă

DE Vlad Alexandru | Actualizat: 29.04.2024 - 09:50
Escrocii își sună victimele la telefon Foto: Freepik.com - rol ilustrativ
Escrocii își sună victimele la telefon Foto: Freepik.com - rol ilustrativ
Combina agricola Foto: Freepik.com
Combina agricola Foto: Freepik.com
Cabană la munte Foto: Freepik.com
Cabană la munte Foto: Freepik.com
Criptomonede  Foto: Freepik.com
Criptomonede Foto: Freepik.com
Mesaje prin telefon - Foto: Freepik.com
Mesaje prin telefon - Foto: Freepik.com

Vacanțe, utilaje agricole, premii, toate ”imaginare”, îl lasă pe români fără bani. Sunt multe metodele prin care escrocii profită de cei creduli și vulnerabili și îi lasă fără economiile de-o viață. Cu toate acestea, sunt metode prin care ne putem apăra de ei.

SHARE

Înșelăciunile pe Internet sunt tot mai dese, în ultima perioadă, deși autoritățile atrag zilnic atenția, pe toate canalele media, în legătură cu existența lor. 

Persoane vulnerabile și foarte credule ajung să facă greșeli fatale și rămân fără bani într-o clipă. Unii, după ce au picat în plasa escrocilor, nu mai au curaj să ceară ajutorul. Din rușine sau de frică să nu afle rudele că au făcut acest lucru. 

Cum sunt înșelați românii pe Internet? Rămân fără bani. Escrocii au depășit orice limită posibilă

Recent, un român din Blaj a căzut victima unei escrocherii. Pentru că a crezut în buna-credință a vânzătorului, acesta a trimis 13.000 de euro într-un cont din Germania, crezând că și-a cumpărat o combină agricolă. 

Făptuitorii, mai mulți bărbați din Germania, sunt anchetați la nivel european pentru înșelătorii similare. În Germania, Parchetul din Wuppertal se ocupă de anchetă, în cazul bărbaților, scrie Alba24.

Cum reușeau să păcălească oamenii? Escrocii postau pe un site de vânzări mai multe utilaje agricole. Însă utilajele nu le aparțineau, ci erau poze luate de la alte anunțuri prin care se vindeau utilaje.

Dacă erau contactați de o persoană care era interesată de achiziționarea unui utilaj, aceștia emiteau o factură cu numele unei firme, dar cu un cont bancar care aparținea unuia dintre escroci.

După ce cumparatorii achitau suma de bani, aceștia nu mai răspundeau la mesaje, sau la telefon și întrerupeau orice contact cu cei care livraseră banii.

Foto: Freepik.com 

Citește și: Dacă primești acest mesaj pe telefon, ai putea fi victima unei înșelăciuni. Ce nu trebuie să faci

Cum a ajuns un român victima escrocilor din Germania

Administratorul unei firme din Blaj a găsit la sfârșitul anului 2022 un anunț pentru o combină agricolă. A luat contact cu presupusul vânzător și a primit un cont bancar în care a virat 13.000 de euro.

De fapt i-a virat banii unuia dintre escroci. După, acesta a amânat livrarea utilajului către România invocând că nu au intrat banii, iar apoi a întrerupt orice contact cu cel care a cumpărat utilajul.

Abia după acest moment administratorul fimei din Blaj a făcut câteva cercetări. A descoperit că utilajul pe care îl cumpărase mai era postat și pe alte site-uri și că și o altă persoană a fost victima escrocilor din Germania.

Citește și: Românii pot rămâne fără bani dacă răspund la astfel de apeluri. Fraudă în numele DNSC

Procedura prin care cea de a doua persoană a fost păgubită, a fost similară.

În data de 17 aprilie 2024, magistrații din Blaj au transferat cazul administratorului păgubit, procurorilor din Germania care vor continua cercetările.

Ce țepe își mai iau românii pe Internet

O utilizatoare a grupului Vacanțe sub 500 de euro s-a plâns că a luat țeapă de la un bărbat care i-a oferit artificii pentru botez. După ce a ”investigat” cazul, femeia și-a dat seama că nu numai ea a fost păcălită.

”În urma unei postări în legătura cu anumite ”activități” legate de un botez , acest domn s-a autorecomandat pentru artificii. Acesta a primit o sumă de bani din partea mea , a ‘uitat’ să îmi mai trimită artificia , și când i-am cerut banii înapoi, m-a blocat.

 Investigând numele lui pe Facebook și postând pe anumite grupuri din orașul meu Brașov mai exact , am aflat că de fapt acest domn pretinde că are o pensiune, pe care o schimbă frecvent și are anunțuri cu pensiuni în zonele turistice cele mai frecventate.

Acesta cere avans în contul bancar iar după aceea te blochează”, a scris femeia.

Foto: freepik.com - rol ilustrativ

În acest caz unele persoane au făcut plângere la Poliție.

Citește aici mai multe despre acest caz: Români păcăliți cu locuri de cazare la munte și la mare. ”Când i-am cerut banii m-a blocat”

Din păcate, Inteligența Artificială îi ajută și pe răufăcători. Unii se folosesc de vocile oamenilor pentru a-i lăsa fără bani. Este vorba despre vechea metodă ”accidentul”, cunoscută de toată lumea.

 Însă cu AI, vocea unei persoane este ușor copiată și folosită pentru a stoarce bani de la apropiați. 

Aai multe despre un astfel de caz, în linkul de mai jos:

Citește și: Atenție! Escrocii se folosesc de AI: ”Aș fi băgat mâna în foc că am auzit-o pe fiica mea.”

Cum pot fura hackerii vocile oamenilor, iată mai multe despre această metodă în linkul de mai jos:

Cum puteți deveni victima unei înșelătorii spunând un simplu DA la telefon? Cum acționează escrocii?

Escrocherii cu monede virtuale

Sunt escrocherii și pentru cei care își doresc să investească bani. Piața criptomonedelor a ajuns una extrem de facilă pentru oricine. Dar cei neavizați pierd banii mulți. 

De faptul că mulți nu știu cum funcționează piața aceasta se folosesc și escrocii. 

Un caz răsunător a ajuns în atenția publică în anul 2023. 

Schema infracțională ar fi constat în înșelarea persoanelor, în România, sub pretextul investirii sumelor de bani pe platforme investiționale online. 

Citește și: Un hacker din Cluj este anchetat de FBI într-un dosar cu o fraudă de proporții. Ce a făcut românul

În acest scop, bănuiții ar fi creat conturi false pe rețele de socializare, conectate la companii inexistente.

Bănuiții le-ar fi promis persoanelor contactate că o să investească sumele de bani încredințați lor de către victime, pe burse de vânzare-cumpărare a valutei virtuale, cu obținerea în maxim două luni a „profitului garantat”. 

Mai exact, aceștia ar fi lansat promisiuni false precum că profitul ar putea cifra uneori până la 95%, 18% profit pe zi, inclusiv profit de 100%, spunându-le că dacă depun 100 de euro, în 72 de ore vor primi dublu. 

Foto: Freepik.com

Ulterior, banii investiți de către victime ar fi fost transferați în conturile din Republica Moldova ale bănuiților, unde ar fi fost spălați, pentru camuflarea originii lor ilegale. 

Pentru câștigarea încrederii victimelor, acestea ar fi fost inițial determinate să transfere sume mici de bani cu titlu de investiție, iar ulterior le-ar fi fost retrimise sumele de bani transferate, precum și presupusul profit.

Citește mai multe aici: „Seduceau” oamenii pe Internet și le promiteau dublarea sumei în 72 de ore. Din criptomonede

Iar asta nu e tot. 

O femeie din Baia Mare a rămas fără aproximativ 110.000 de lei, adică 25.000 de euro, după ce a accesat o platformă bursieră online, unde i se promiteau câștiguri substanțiale dacă investea.

Femeia în vârstă de 62 de ani le-a povestit poliţiştilor că a văzut anunţul pe o platformă de socializare.

Imediat ce a accesat acest anunţ, şi-a creat şi un cont, prin care şi-a dezvăluit atât datele personale, cât şi cele bancare, lucruri total nerecomandate de specialiștii în securitate cibernetică.

Citește mai mult despre acest caz aici: O femeie de 62 de ani a ajuns victima hackerilor. Câți bani a pierdut?

Ce mai poți păți dacă răspunzi la mesaje sau e-mail-uri nesolicitate

Directoratul Național de Securitate Cibernetică - DNSC a transmis în ultima peroadă tot mai multe avertizări despre noile escrocherii.

Oamenii rămân fără bani după ce sunt sunați de pe numere de telefon ce par a fi de la instituții de stat ori de la băncile comerciale.

Atacatorii se folosesc de tehnologia Voice over IP (VoIP) pentru a-și ,,masca” numărul real de telefon, făcându-l să apară ca și cum ar fi un număr legitim sau asociat cu o instituție cunoscută. 

Foto: Freepik.com 

În România, a existat o campanie de tentative de fraudă, în care atacatorii au utilizat identitatea Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), pentru a induce în eroare victimele și a le determina să ofere informații personale sau financiare.

De asemenea, au mai fost tentative de fraudă în numele Poștei Române sau a unor companii private.

Citește mai multe aici: Atenție cui îi răspundeți la telefon. Șarlatanii sună și cer date financiare. Cum ne ferim de ei?

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te