"Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), alcătuit din sute de oameni de știință din întreaga lume, a publicat astăzi un raport climatic cuprinzător, cu trei luni înainte de Conferința ONU din noiembrie 2021 de la Glasgow, Marea Britanie (COP26). Scopul acestui raport este de a trage un semnal de alarmă către guvernele care nu au luat în serios angajamentul asumat în 2015 în Acordul de la Paris, unde s-a stabilit obiectivul de a menține încălzirea globală cu mult sub 2 grade Celsius. Planeta s-a încălzit deja cu aproximativ 1,1 grade Celsius, în mare parte prin arderea cărbunelui, petrolului și gazului pentru obținerea de energie.
Principalele concluzii ale raportului IPCC:
- temperatura globală a fost cu 1,09 grade Celsius mai mare în deceniul dintre 2011-2020 decât între 1850-1900
- ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din 1850
- defrișările masive și distrugerea pădurilor au favorizat creșterea nivelului de dioxid de carbon în atmosfera la cel mai înalt prag din ultimii 2 milioane de ani
- fenomenele extremele fierbinți, inclusiv valurile de căldură, au devenit mai frecvente și mai intense, în timp ce evenimentele reci au devenit mai puțin frecvente și mai puțin severe
- activitățile umane reprezintă principalul factor pentru topirea ghețarilor
- rata de creștere a nivelului mării s-a triplat comparativ cu 1901-1971
Schimbările climatice afectează populația pretutindeni. Valurile de căldură și ploile abundente care duc la inundații au devenit intense și frecvente, afectând peste 90% din regiunile lumii, seceta reprezintă un fenomen în crește în peste 90% din țări, iar rata uraganelor și taifunurilor a crescut cu peste 66% comparat cu anii 1970, conform aceluiași raport. Doar în această vară, valurile de căldură puternice au făcut sute de victime în Statele Unite și Canada, inundațiile au devastat Belgia, Germania și China, iar incendii puternice au scăpat de sub control în Turcia, Grecia și Siberia.
Cercetătorii IPCC susțin că temperatura globală va crește până la pragul de 1,5 grade Celsius în următoarele două decenii, indiferent dacă reducem sau nu emisiile. Singura veste bună este că putem încă evita depășirea acestui prag printr-o reducere imediată, rapidă și la scară mondială a emisiilor, însă acțiuni concrete în acest sens lipsesc în prezent din partea multor guverne. În cazul în care nu reușim să reducem emisiile și încălzirea globală continuă să crească, la pragul de 3 grade Celsius se estimează o catastrofă, iar o creștere cu 4-5 grade Celsius ar crea un scenariu apocaliptic, conform oamenilor de știința.
Uniunea Europeană se află în prima linie în lupta împotriva schimbărilor climatice. În decembrie 2020, având în vedere angajamentul UE de a-și spori nivelul de ambiție în materie de climă în conformitate cu Acordul de la Paris, liderii UE din Consiliul European, printre care și președintele Klaus Iohannis, au aprobat obiective obligatorii ale UE de reducere cu cel puțin 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 comparativ cu 1990 și de atingere a neutralității climatice până în 2050, moment în care emisiile de carbon din UE nu trebuie să depășească nivelul absorbțiilor - realizate, în principal, de păduri, soluri și mări.
Totodată, lansat în decembrie 2019, Pactul verde european reprezintă principala politică a UE pentru realizarea neutralității climatice. Acesta stabilește o foaie de parcurs pentru inițiativele legislative și nelegislative care vor ajuta UE să atingă obiectivele climatice, printr-o serie de acțiuni care vizează decarbonizarea industriei, a transporturilor și a energiei, restaurarea biodiversități și tranziția către o economie modernă, nepoluantă, circulară și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.
Principalele inițiativele propuse în cadrul Pactului verde european:
- Legea europeană a climei: transpune în legislație obiectivele UE de reducere a emisiilor cu 55% până în anul 2050 și realizare a neutralității climatice până în 2050
- Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030: stabilește refacerea ecosistemelor degradate, crearea unei rețele de zone protejate care să cuprindă cel puțin 30% din suprafața terestră și maritimă a UE și plantarea a 3 miliarde de copaci până în 2030
- Strategia „De la fermă la consumator”: reorientarea actualului sistem alimentar al UE către un model durabil prin dezvoltarea agriculturii ecologice
- Strategia industrială pentru Europa și Planul de acțiune european pentru economia circulară: prevede decarbonizarea și digitalizarea industriei și accelerarea tranziției către o economie circulară, prin decuplarea creșterii economice de utilizarea resurselor
- Mecanismul pentru o tranziție justă: sprijin financiar și tehnic regiunilor care sunt cel mai mult afectate de trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, în principal zonele miniere și zonele industriale puternic poluante
- Energie curată: prevede dezvoltarea energiei din surse regenerabile, în special energia offshore și tranziția de la combustibili fosili (benzină, motorină) către hidrogen (singurele reziduuri care rezultă în urma arderii hidrogenului sunt vaporii de apă). Emisiile din sectorul transporturilor vor trebui să scadă cu 90 % până în 2050 pentru ca UE să atingă neutralitatea climatică.", a detaliat europarlamentarul.
