Chef Adi Hădean s-a plâns recent de calitatea turiștilor care vin pe litoralul românesc.
„A2 e o autostradă, dar pentru mulți e doar un alt loc în care trebuie să arăți cât ești de cretin. Litoralul românesc e o construcție multistrat, la fel de alandala ca tot restul României. Ne place tarabageala. Aia e.
Mizeria pe care o găsești aici e produsul nostru, al românilor, fie că ne place, fie că nu. Nu vin suedezele să facă treaba mare-n apă pe lângă mal la Mamaia, tot pe kktul godpodarului român trebuie să ne bazăm”, a scris bucătarul, care are o afacere pe litoral.
Postarea sa pe Facebook a devenit virală, cu peste 2.100 de distribuiri și numeroase preluări în presă.
În 30 de zile trebuie să produci bani pentru un an
După ce a criticat proasta creștere a turistului român, chef Adrian Hădean a explicat și de ce sunt prețurile de pe litoralul românesc mult mai mari decât cele din Bulgaria sau Grecia.
„Proprietarii de afaceri sunt rareori proprietarii spațiilor în care operează afacerile. Chiriile enorme+sezonul scurt determină în primul rând prețurile mari. 52 de zile/an poți munci pe bani, pe litoral.
Dacă scoți de aici zilele de duminică, luni și marți, în care gradul de ocupare scade masiv, îți mai rămân vreo 30 în care trebuie să produci salarii, chirie pentru un an întreg (mai sunt locații de închiriat pe o vară, da’ ca să aveți o idee, pentru o terasă cu 80 de locuri și 20 mp de bucătărie, prețul de anul trecut, în plină pandemie și cu șanse mici de a munci mai mult de 2 zilei în săptămână, era de 35.000 euro/sezon, adică 673 de euro/zi, adică 9 euro/loc/zi, lucru care înseamnă că fiecare scaun trebuie să producă aproximativ 30 de euro zilnic, dacă vrei să poți plăti chiria, salariul mediu pe economie, marfa, taxele și, eventual, să obții și profit pentru firma cu care operezi privatizarea).
O farfurie cu un morman de calamari congelați, fripți și blindați cu maioneză se vinde bine la 80 de lei. Un meniu de degustare din 8-9 feluri e considerat scump la 150 de lei. O singură gheretă poate să vândă 9000 de covrigi într-o zi. E mai bine să aduc legume cu duba, din Obor, o dată-n săptămână, decât să bat zilnic și silnic piețele din Constanța sperând să găsesc roșii românești și vinete culese la vreme”, a explicat Adrian Hădean.
Citește și: Băuturi răcoritoare, retrase din Metro, Carrefour, Selgros și Penny, din cauza oxidului de etilenă
Cum poate fi mărit sezonul
O opinie similară o are și Dragoș Anastasiu, investitor în turism și președintele Camerei de Comerț Germano-Americană. Omul de afaceri a explicat că sezonul în România este prea scurt și trebuie găsite strategii pentru a aduce turiștii pe litoral și în alte luni decât cele de vară.
„Da, sunt prețurile de pe litoralul românesc mai mari decât în alte țări, pentru că nu avem sezon. Hotelierii din România, de pe litoral, din deltă sau chiar de la munte trebuie să scoată pentru supraviețuire în 4-6 luni ce alții scot într-un an.
Avem o problemă cu infrastructura de jur împrejur și cu birocrația. Devii necompetitiv. Toată lumea vorbește de management by objective, noi vorbim de pontaje.
Dar există soluții pentru toate și trebuie rezolvate în ansamblu”, a explicat Dragoș Anastasiu, într-un interviu pentru Newsweek România.
Deocamdată, turiștii români sunt greu de convins să își schimbe obiceiul - „nu facem turism că sunt 40 de grade afară, ci pentru a trăi experiențe, și când nu e cald afară”. Prin urmare, o soluție ar fi turiștii străini.
„Turismul românesc are nevoie de turiști străini, pentru că în țară suntem limitați, e firesc. Seniorii, cei care au timp, nu prea au bani, și ne limităm la familii cu copii, adică weekend și vacanță, când e soare. Cei de afară vin tot anul și stau o săptămână. Sunt seniori care au bani.
Dar noi nu avem curse de avion spre Constanța și Tulcea, ca lumea să vină pe litoral sau în Delta Dunării cu avionul”, menționa, în 2019, Dragoș Anastasiu.
