Deputatul UDMR Kulcsar Terza Jozsef susține că ziua de 1 Decembrie reprezintă pentru comunitatea maghiară o zi de doliu național. La mesajul publicat pe Facebook, acesta a alăturat o imagine cu „1 decembrie” pe un fundal negru, relatează Digi24.

„Având în vedere că în România este sărbătoare națională la 1 decembrie 1918, ziua Adunării Generale de la de la Alba Iulia, trebuie să declarăm din nou că această zi nu dă niciun motiv pentru comunitatea noastră națională maghiară din Transilvania să sărbătorească și o considerăm o zi de doliu, atâta timp cât revendicările noastre bazate pe drepturile asociate cu „libertatea națională deplină” nu sunt îndeplinite”, a scris Kulcsar Terza Jozsef, într-un mesaj publicat pe Facebook.

Citește și: Fake news răspândit de președintele Academiei Române: UE vrea să renunțe la termenul „Crăciun”

Acesta amintește că declarația de la Alba Iulia spune: „Libertate națională deplină pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc”.

„Respectăm sărbătorile celorlalți, dar ne așteptăm ca România, care se definește ca stat de drept, să-și îndeplinească promisiunile pe care le-a făcut acum mai bine de o sută de ani și să garanteze drepturile minorității naționale maghiare care trăiesc în teritoriul său. Atâta timp cât maghiarii din Transilvania nu sunt liberi să-și folosească limba maternă și propriile simboluri în toate domeniile vieții, atâta timp cât există încă deficiențe serioase în utilizarea limbii materne în educație, administrație și justiție, nu putem fi forțați să sărbătorim 1 decembrie”, a spus deputatul Partidului Civic Maghiar, intrat în Parlament pe lista UDMR.

Citește și: Fake news răspândit de președintele Academiei Române: UE vrea să renunțe la termenul „Crăciun”

Kulcsar Terza Jozsef a adăugat: „în calitate de cetățeni maghiari care respectă legile țării, avem o cerere legitimă ca România să recunoască minoritățile naționale care trăiesc pe teritoriul său ca factor de formare a statului și să garanteze în Constituția lor deplina libertate națională, așa cum a fost promis în Declarația de la Alba Iulia din 1918. ”.

În Parlamentul României, deputatul s-a remarcat prin depunerea, în repetate rânduri, a unui proiect de lege pentru autonomia Ținutului Secuiesc.