Solicitarea de revocare a Liei Savonea de la conducerea CSM este semnată de judecătorii Mihai Balan, Andrea Chis, Bogdan Mateescu și de procurorii Cistian Ban, Nicolae Solomon, Tatiana Toader si Florin Deac. Conform procedurii, cererea de revocare ar trebui discutată în următoarea ședință a CSM.
Cererea de revocare a președintelui CSM se poate iniția de șapte membri ai Plenului, iar pentru a trece este nevoie de 10 voturi din totalul de 19.
Între motivele revocării invocate în cerere se menționează: - modul defectuos în care domnia sa și-a exercitat atribuțiile prevăzute de lege pentru înalta demnitate de Preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, îndepărtând Consiliul de la rolul său constituțional, făcând imposibilă colaborarea în cadrul organului colegial, cu consecinţe extrem de grave pe planul funcţionării şi credibilităţii acestuia atât pe plan intern, faţă de magistraţii români şi de întreaga societate, cât şi pe plan extern, în raporturile cu organismele internaţionale.
- Pe plan intern, Consiliul Superior al Magistraturii a fost reprezentat în mod necorespunzător în relațiile cu alte instituții cu atribuții în domeniul justiției, cum ar fi Ministerul Justiției, dar și cu corpul magistraților, prin asociațiile profesionale ale acestora și, nu în ultimul rând, cu societatea civilă.
- Astfel, președintele Consiliului a generat și a întreținut o stare conflictuală cu actualul ministru al justiției, dna. Ana Birchall, legat de neparticiparea acestuia la unele ședințe ale Plenului Consiliului în condițiile în care a refuzat, într-o manieră arogantă şi neconstructivă (a se vedea comunicatul din data de 5 octombrie 2019), să stabilească un mod de lucru previzibil pentru activitățile Consiliului care să permită unui număr cât mai mare de membri aleși sau de drept să participe la ședințe, aspect care i-a fost reproșat și de colegii judecători și procurori, membri aleși în Consiliu.
Faptul că o astfel de atitudine nu reprezintă un mod de lucru normal în Consiliu este ilustrat nu doar de inexistența unor astfel de situații în anii precedenți, dar și de abordarea diametral opusă în relaționarea cu fostul ministrul al justiției, dl. Tudorel Toader, în condițiile în care programarea multor ședințe de Plen sau Secție de judecători s-a făcut în funcție de disponibilitatea acestuia de a participa.
Un alt subiect de dispută a fost lipsa unui răspuns într-un termen rezonabil din partea Consiliului Superior al Magistraturii la solicitarea ministrului justiției din luna iulie 2019, referitoare la poziția Consiliului 3 „Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝ (art. 133 alin. 1 din Constituţie, republicată) privind recomandările din rapoartele Greco și MCV având ca obiect situația justiției din România.
Rapoartele au fost puse pe ordinea de zi a Plenului Consiliului abia în data de 8 octombrie 2019, după trei luni de la publicare, în condițiile în care este notorie atitudinea critică a Președintelui Consiliului față de conținutul rapoartelor, în general, sau de instituțiile europene care le întocmesc, aspecte evidenţiate și în comunicatele de presă emise în numele Consiliului, dar neasumate instituțional de către acesta.
- A încălcat dispozițiile art. 38 alin. (3) și (5) din Legea nr. 317/2004, cu modificările ulterioare, prin transmiterea proiectului de modificare a legislației privind activitatea Agenției Naționale de Integritate direct conducătorului comisiei parlamentare în condițiile în care doar ministrul justiţiei putea fi sesizat în acest sens şi doar de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
- A iniţiat în data de 29 ianuarie 2019 modificarea Legilor nr. 303/2004, nr. 304/2004, nr. 317/2004, în lipsa unei hotărâri a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit art. 38 alin. (5) din Legea nr. 317/2004, și mai ales fără a înștiința membrii Secţiei pentru procurori, cu toate că propunerile formulate vizau şi norme privind activitatea Ministerului Public.
- A implicat Consiliul Superior al Magistraturii într-o polemică instituțională cu Președintele României pe tema refuzului acestuia de a numi în funcția de ministru al justiției un judecător în funcție (a se vedea în acest sens comunicatul de presă din data de 30 august 2019), deși Consiliul nu are nicio atribuție în această materie și nu ar trebui să se implice sub nicio formă într-o procedură ce are un caracter eminamente politic.
- A avut întâlniri particulare cu conducători din sistemul judiciar – de exemplu cu adjunctul şefului SIIJ, dna. procuror Adina Florea în data de 1 aprilie 2019, actuali conducători ai Inspecţiei Judiciare, conducători de instanţe, fără să aducă la cunoştinţa membrilor Consiliului existenţa acestor întâlniri, obiectul discuţiilor și concluziile la care s-a ajuns, ducând funcția de reprezentare într-o zonă netransparentă, propice speculațiilor.
- Nu a păstrat un echilibru în gestionarea relațiilor Consiliului Superior al Magistraturii cu asociațiile profesionale ale magistraților, în condițiile în care a avut atitudini pozitive față de unele asociații profesionale (AMR, UNJR, APR), și a criticat alte asociații profesionale (AMASP, Forumul Judecătorilor din România și Inițiativa pentru Justiție), creând disensiuni în corpul magistraților prin antagonizarea lor, inducând ideea falsă că doar unii sprijină reformele în justiție și sunt parteneri de încredere în dialogul interinstituțional, pe când ceilalți sunt niște elemente retrograde, care acționează împotriva intereselor justiției și dezinformează instituțiile internaționale care întocmesc diferite rapoarte privind justiția din România.
- A afectat imaginea Consiliului și a membrilor săi prin remarci și acuzații tendențioase și absolut improprii într-un organ colegial, cum ar fi declarația de presă din data de 8 octombrie 2019 când, dorind să aducă la cunoștința opiniei publice motivul amânării ședinței Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din acea dată a afirmat, fără a avea o bază factuală reală că: „atitudinea colegilor care lipsesc a produs consecințe în magistratură, a împiedicat derularea unor activități, fiind un veritabil boicot instituțional”, insinuând o înţelegere obscură a membrilor aleşi cu procurorul general şi ministrul justiţiei.
- Pe plan extern, la data de 28 mai 2019, doamna judecător Lia Savonea, în calitate de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, a comunicat în numele Consiliului un punct de vedere (Observații scrise) Curții de Justiție a Uniunii Europene privitor la cauza nr. C-127/19-1 care are ca obiect 7 „Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝ (art. 133 alin. 1 din Constituţie, republicată) compatibilitatea înființării Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție cu normele din Tratatul Uniunii Europene, fără a pune în discuție acest subiect membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (în Plen sau într-o comisie).
O astfel de acțiune este de neînțeles, având în vedere că înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a fost contestată de un număr de aproximativ 4000 de judecători și procurori cât și de organismele internaționale. Mai mult decât atât, au fost afectate în mod grav interesele Consiliului Superior al Magistraturii, întrucât a fost transmis un document privitor la un domeniu primordial al Uniunii Europene, respectiv respectarea statului de drept, document care nu reprezintă poziția membrilor Consiliului, încălcându-se astfel principiul cooperării loiale cu instituțiile europene.
De asemenea, prin comunicări asumate direct şi fără niciun fel de consultare/înştiinţare a membrilor, Preşedintele Consiliului, doamna judecător Lia Savonea, minimalizează importanţa unor recomandări și constatări din rapoarte internaționale, discreditând organismele care le-au emis, acuzându-le nefondat de erori factuale.
Astfel, în ceea ce priveşte Raportul de follow-up referitor la Raportul ad hoc privind România (Regula 34) adoptat de GRECO la cea de-a 83-a Reuniune Plenară (Strasbourg, 17-21 iunie 2019), Președintele Consiliului a emis un comunicat de presă în data de 10 iulie 2019, fără a consulta membrii Consiliului, prin care a făcut referire la pretinse erori factuale evidente, în condițiile în care nici măcar nu a fost posibilă analizarea lui, fiind publicat chiar în aceeaşi zi.
În concluzie, atribuţia de reprezentare care impune echilibru, onestitate şi neutralitate a fost în mod manifest nesocotită de către preşedintele CSM, doamna jud. Lia Savonea, într-o astfel de manieră încât 8 „Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝ (art. 133 alin. 1 din Constituţie, republicată) Consiliului, ca organ colegial de rang constituţional i-a fost ştirbită autoritatea, a fost pus în percepţia publică în zone incompatibile cu rolul său, cu consecinţa diminuării alarmante a încrederii societăţii, şi a organismelor internaţionale în capacitatea sa instituţională.
