Din luna decembrie a anului trecut, Raluca Ecaterina Alexandru este adjuncta Avocatului Poporului pentru domeniul privind prevenirea torturii și a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante în locurile de detenție.
Aceasta a fost propusă pentru preluarea mandatului de către Renate Weber, Avocatul Poporului, în 5 decembrie, și a fost validată în 18 decembrie 2019.
Anul trecut, potrivit CV-ului ei public, aceasta a schimbat trei locuri de muncă, toate la stat: din 2017 până în iulie 2019, a fost șefă a Casei Județene de Asigurări de Sănătate Buzău, din iulie 2019 până în decembrie 2019, a fost secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului, iar, din decembrie până în prezent, este adjunctă a AVP.
Din cele trei funcții, aceasta a câștigat, anul trecut, 108.862 de lei, adică o medie de 9.000 de lei pe lună.
Analizând și celelalte cinci declarații de avere ale adjuncților AVP, observăm că salariul mediu lunar pentru un adjunct al AVP se ridică la peste 9.500 de lei/lună.
Absolventă de Drept la Târgoviște, membră PSD Buzău
Raluca Alexandru are 38 de ani și a absolvit Dreptul la Universitatea din Târgoviște, lucrând, până în 2017, ca avocată. Din luna august 2017, a intrat consilier superior la Compartimentul Control al Casei Județene de Asigurări de Sănătate Buzău, iar două luni mai târziu, devine președinte director general al Casei de Sănătate Buzău.
Conform declarațiilor sale de interese disponibile pe site-ul CJAS Buzău, aceasta a fost membră de partid, cel puțin în 2017 și 2018. În ultima sa declarație de avere, din 2019, nu mai menționează apartenența la PSD Buzău. Apartenența la PSD Buzău reapare în declarația de interese depusă la Secretariatul General al Guvernului, tot în 2019.
La plecarea din SGG, aceasta nu mai figura ca membră PSD. Conform legii, adjuncții Avocatului Poporului nu pot să aibă apartenență politică, deci presupunem că a plecat din PSD pentru funcția la AVP.
Potrivit presei locale, Raluca Ecaterina Alexandru a fost destituită, în 2019, de la șefia Casei de Sănătate Buzău în urma unor nereguli descoperite de Casa Națională de Sănătate la mai multe farmacii din județ, despre care CJAS ar fi știut și nu ar fi luat nici o măsură.
Și soțul Ralucăi Alexandru a schimbat anul trecut trei joburi. Unul, consilier la Ministerul Fondurilor Europene
Conform declarației de avere depusă în 2020, Raluca Alexandru deține, împreună cu soțul ei, o casă de 154 de metri pătrați în Buzău, are trei mașini (un BMW X3, un Volkswagen Golf și un Land Rover) și un motociclu Peugeot, un cont cu puțin peste 8.200 de lei, un card de credit cu 20.000 de lei și încă un card Euroline, cu 3.900 de lei.
Are două împrumuturi de achitat, unul în valoare de 42.000 de euro, contractat în 2011, scadent în 2036, și unul în 2019, de 5.700 de lei, scadent anul acesta.
Potrivit declarației de avere citată, și soțul Ralucăi Alexandru, Emanuel, a schimbat trei locuri de muncă anul trecut: la Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei, consilier la Ministerul Fondurilor Europene, din septembrie până în noiembrie, și apoi ca „salariat la SC ROMOIL 2003 SRL” (firmă de construcții ).
În declarațiile de avere depuse de aceasta pe vremea când era la Casa Județeană de Sănătate Buzău, locul de muncă al soțului este anonimizat, iar în declarația de avere depusă la SGG, soțul acesteia apare ca salariat la SC Muntenia Electro SRL, din ianuarie în februarie 2018, iar din februarie până în decembrie 2018, salariat la ROMOIL SRL.
Contactată de Newsweek România, Raluca Alexandru a declarat că ne va răspunde în scris la întrebările privind activitatea ei la AVP și experiența în domeniul pe care îl coordonează. Nu am primit nici un răspuns până la publicarea acestui material.
Spitalul ca spațiu de tortură
În 4 iunie, spitalele care tratau bolnavi de coronavirus și spitalele sport au primit o notificare din partea Avocatului Poporului, prin care erau informate că sunt monitorizate prin „prin mandatul de mecanism național de prevenție a torturii".
Atunci, minstrul Sănătății și șeful DSU, Raed Arafat, dar și Colegiul Medicilor au cerut AVP să nu mai asimileze spitalele cu locurile de tortură.
Citește și: Tătaru și Arafat atacă intenția Avocatului Poporului de a căuta tortura în spitale
În replică, Raluca Alexandru susținea, atunci, la Digi24, că „Cred că s-a înțeles greșit sensul acestor adrese. Într-adevăr sunt niște cuvinte dure prin sensul uzual. Prin definițiile internaționale, termenul de loc de detenție aici discutăm așa cum e el definit de legislație, nu de sensul lor uzual. Legislația permite asimilirea spitalelor cu locuri de detenție: orice loc în care o persoană este în carantină și nu e liberă să plece. Nu cerem informații în afară mandatului. Într-adevăr, termenii sunt duri. S-a mai făcut Polonia, Muntenegru, au existat. Nu vorbim de prevenire, nu căutăm tortură”.
Newsweek România vă prezintă cine sunt adjuncții Avocatului Poporului, Renate Weber, și care este activitatea lor.
Adjuncții lui Weber: Gânfălean, Avocatul Copilului, a ajutat un pedofil cu lucrarea științifică
Avocatul Copilului, despre lucrarea pedofilului: Doar mi-am exprimat opinia științifică
Adjuncții lui Weber: Ionel Nicolae are o pensie specială de la MAI de peste 10.000 de lei pe lună
Donație ca de la mamă la fiică: Renate Weber i-a dat fetei ei 100.000 de euro, "dar manual"
