Ce se prefigurează şi ce temeri au fermierii români în anul agricol 2023-2024? Cu se soluţii vin oficialii din Ministerul Agriculturii pentru a sprijini acest sector? Ce ajutoare şi subvenţii rămân? Şi întrebarea de pe buzele tuturor fermierilor: „Se mai dau sau nu acei 100 de euro în plus la hectar?”.
Fermierii români se plâng de „marfa” din Ucraina: „Preţ mult mai mic, calitate discutabilă”
Anul agricol 2023-2024 stă sub semnul incertitudinii. Deşi, aparent, se întrevede a fi un an mai roditor faţă de anul precedent, marcat de secetă, iar grâul prevesteşte o producţie bună, unii fermieri îşi pierd optimismul când vine vorba de preţul cerealelor. Şi, cu cât fac mai multe calcule, cu atât se plâng mai tare: ce le oferă pământul, le ia statul şi politicile europene, „ipocrite” pentru fermierul român.
Cu multe dintre aceste politici, precum Green Deal, nu sunt de acord nici oficialii din Ministerul Agriculturii şi mărturisesc că temerile fermierilor români legate de impunerile europene sunt justificate.
Ei promit, totuşi, că vor încerca să compenseze pierderile din agricultură, cu multe alte subvenţii de la stat şi programe noi pentru sprijinirea acestui sector.
Cezar Musteaţă, unul dintre fermierii din Iaşi care exploatează câteva sute de hectare de teren recunoaşte că zăpada din acest an este o binecuvântare pentru culturi, dar pe termen lung, agricultura are nevoie de mult mai mult de atât. „Anul ăsta ne-a binecuvântat Dumnezeu cu ceva zăpadă! Mai bine un pic decât iarna trecută.
Culturile de toamnă încă evoluează. Au mai fost temperaturi ridicate şi au vegetat chiar şi sub zăpadă. Arată super bine! Acum că s-a topit zăpada, grâul încă este verde. Nu a fost afectat de temperaturile acelea foarte scăzute, care au ajuns şi la -18 grade. În rest, previziunile de preţuri, eu cred că nu o să mai fie niciodată ca înainte de războiul din Ucraina.
Preţurile sunt încă în scădere (...) Chiar dacă la noi, fermierii au stocuri foarte mici, vine marfă din Ucraina cu preţ mult mai mic şi cu calitate execrabilă. Binenţeles, ei au preţuri mult mai mici, pentru că nu au nicio impunere, pe când noi respectăm nişte norme europene, folosim produse cu toxicitate mică. Ei folosesc grupa I, noi folosim grupa a IV-a, ca idee...”, ne-a explicat Cezar Musteaţă, care lucrează, împreună cu tatăl său, în jur de 800 de hectare de teren, în judeţul Iaşi.
Cultivă cereale şi plante tehnice, o afacere de familie ajunsă la a treia generaţie. Un motiv în plus să nu se dea bătut, în ciuda nemulţumirilor actuale cu care se confruntă fermierii. Recunoaşte că preţul cerealelor este acum o mare problemă pentru cultivatori şi pare descurajat.
Ce câştiga acum doi, trei ani pe floare sau rapiţă, acum este la jumătate de preţ. În multe cazuri, chiar şi mai puţin. „Vorbeam şi cu un prieten din Polonia, chiar recent şi zicea că dacă nu cultiva grâu, anul trecut, la 200 de hectare rămânea cu 200.000 de euro. Bani pierduţi, ca idee. Acelaşi lucru e şi la noi.
De exemplu, la rapiţă, cu un an înainte, eu am vândut-o cu 4 lei kilogramul şi astă vară am vândut-o cu 1,8 lei kilogramul. Ori, toate input-urile, pesticide, îngrăşăminte au fost de două, trei ori mai scumpe decât în mod normal (...)
Riscul cel mai mic e la culturile de toamnă, grâu, rapiţă, pentru că este un pic de apă... ca start, din primăvară. Şi tot faci ceva! Iar dintre porumb şi floarea-soarelui, chiar dacă e secetă, cu floarea-soarelui, tot faci vreo două tone şi ceva.
Chiar şi aşa, dacă floarea-soarelui era înainte 2,50-2,60 lei, acum e 1,50-1,60 lei. La două tone eşti în 3.000 de lei. Plăteşti numai sămânţa, recoltatul şi semănatul. Nu trebuie să mai vii cu altceva, cu erbicide. Adică trebuie să faci o tehnologie low-budget”, a mai spus agricultorul din Iaşi.
„Toate preţurile au rămas mari, numai noi vindem ieftin!”
Cezar Musteaţă a mai apreciat că i-ar prinde bine ajutorul promis de stat, acei 100 de euro la hectar, însă nu părea convins că se va întâmpla asta. În acest context, fermierul a mai spus, în lipsa unor ajutoare clare de la stat ia în calcul să-şi regândească afacerea, cu atât mai mult cu cât apar la orizont noi impuneri europene, cum este şi Pactul Ecologic European.
„Cred că pe viitor, dacă nu ne apucăm să facem şi altceva, să ne ocupăm şi de legume, produse de nişă, chiar şi zootehnie..., din cereale nu este marjă. La calculul din ziua de azi, ce iei pe mere, dai pe pere! Nu rămâi cu nimic ! (...) Mulţi colegi au ieşit în stradă. Ni s-au promis 100 de euro pe hectar.
Ar fi buni, dar am înţeles că mai durează. Acum, nu ştiu. Se dau, nu se dau. În plus, ăştia vor să ne bage Green Deal, să ne pună să lăsăm câteva procente din suprafaţă, pârloagă. Nişte măsuri de-astea ipocrite şi care, încet, încet o să ducă la moartea noastră, a fermierilor. O să ne cumpere multinaţionalele”, a atras atenţia fermierul din Iaşi.
Citește mai multe pe Ziarul de Iași.
