„Vă dați seama, dacă nu se intervine urgent la RADET, practic toți copiii și toți bolnavii din București ar putea să rămână fără apă caldă și căldură", declara Gabriela Firea într-un interviu oferit România TV în campania electorală din 2016 și redescoperit de Zamfi Irina.
Trei ani mai târziu, instanța a declarat falimentul RADET, iar spitalele pentru copii „Marie Curie” și Centrul de Recuperare „Nicolae Robănescu” au rămas fără căldură, pentru a doua oară într-o lună, din cauza avariilor la rețeaua rămasă îmbătrânită.
În 2016, viitorul candidat a oferit chiar și soluții pentru a se evita acest moment și inclusiv fonduri.
„Cred că municipalitatea trebuie să intervină în acest conflic economic, iar întreaga rețea de termoficare să fie reabilitată, atât cu bani de la Primăria Generală, cât și cu fonduri europene. Există aprobat deja un împrumut nerambursabili de 187 de milioane de euro, care ar putea să vină în orice secundă în București, special pentru rețeaua de termoficare”, afirma Gabriela Firea în 2016, când era în campanie electorală.
Mai mult, actualul primar al Capitalei a anticipat cu precizie tocmai situația care se înregistrează în această toamnă în București: „Vine toamna, vine iarna și acești oameni vor dârdâi în apartamente, în școli, în spitale și se vor îmbolnăvi. Nu este normal și trebuie o acțiune urgență”, afirma Gabriela Firea.
Mai mult, chiar actualul primar se întreba de ce nu s-a făcut nimic în chestiunea RADET.
Termoenergetica dă vina pe spitale: Nu putem repara în doi-trei ani ceva ce trebuia înlocuit în ultimii treizeci
Spitalul „Marie Curie” și Centrul de Recuperare Neuropsihomotorie „Dr. Nicolae Robănescu” au rămas 3 zile fără apă caldă și căldură
Alexandru Burghiu, directorul Termoenergetica – companie care va prelua activitatea RADET – a declarat pentru Newsweek România că ambele spitale au fost anunțate încă de vineri despre oprirea agentului termic, pentru a lua măsurile necesare.
„Obligația legală a fiecărei unități spitalicești este de a avea o sursă alternativă de agent termic, de apă caldă și de căldură, ținând cont de complexitatea activității pe care o desfășoară. În momentul de față, de ce s-a întâmplat acest lucru: noi am avut lucrări pe toată raza municipiului București din primăvară și până în momentul de față. Nu am avut probleme de genul ăsta cu niciun spital, deși am lucrat în zonă, tocmai pentru că acele spitale aveau acele surse de căldură și apă caldă, funcționale.
În cazul Spitalului «Marie Curie», care de fapt e în aceeași curte, alimentat de la același punct termic, dar sunt două clădiri separate, iar celălalt este spitalul Robănescu. În cazul acestora există o sursă de apă caldă, respectiv un cazan, dar sunt niște probleme de ordin tehnic. Noi ne-am dus vineri la ei, eu împreună cu un alt director și le-am oferit sprijin tehnic, dar nu putea fi pus în funcțiune. Tocmai de asta s-a ajuns aici. Toată lumea spune «de ce nu ați făcut aceste lucrări mai devreme».
S-a lucrat din primăvară, s-a înlocuit o cantitate mai mare ca oricând de rețea primară, însă nevoia este mult mai mare. Nu putem repara în doi-trei ani ceva ce trebuia înlocuit în ultimii treizeci. Această lucrare credeam că poate fi efectuată în doar 72 de ore, însă după ce am oprit apa caldă și căldura pe acele tronsoane, am putut vedea ce e în subteran.
Noi nu putem vedea până nu scoatem din presiune acele țevi. Ele lucrează 24/24 sub presiune și nimeni nu riscă să intre acolo ținând cont că au aproape 50 de ani. Odată ce am intrat acolo, am înlocuit ceea ce credeam că reprezintă problema inițial, pentru că era vizil de deasupra, de pe trampele de vizitare. Colegii s-au dus, cu această ocazie, și pe galerie și au văzut că este nevoie de mult mai mult, ceea ce mai implica încă trei săpături. Practic am spart bulevardul Brâncoveanu în trei locuri, și asta durează mult.
De asta am luat decizia de a opri 72 de ore apa și căldura, după care ne ducem și finalizăm acel tronson pentru a nu mai avea probleme la iarnă. Am avut de ales între a merge în continuare și să riscăm să pocnească oricând iarna sau să facem acum, cât încă este cald afară”, a precizat Alexandru Burghiu.
Citește și RADET intră în faliment. Decizie definitivă a Curții de Apel București
Directorul Termoenergetica a adăugat că i-ar fi plăcut să înceapă toate lucrările în luna martie și să le finalizeze în aprilie, dar nu există fizic „nicio facultate tehnică la nicio societate comercială din România și nici posibilitatea din punct de vedere al funcționării și traficului pentru că eu trebuie să asigur funcționarea sistemului 24/24. Nu pot să opresc un tronson nonstop să lucrez, să înclouiesc, iar oamenii să nu mai aibă apă caldă și căldură. Ca exemplu avem cartierul Aviației. Am început să înlocuim, dar problema acolo este că au dispărut cele două CET-uri.
Acum s-a văzut mai mult ca niciodată ce înseamnă lipsa a două CET-uri din cele șase, așa cum au fost proiectate ele. Asta e realitatea, din punct de vedere tehnic. Șantierele deranjează, dar noi nu muncim de plăcere. Muncim că este datoria noastră și pentru că sistemul cere schimbări de genul ăsta.
Noi o să lucrăm toată iarna, nu o să mai avem probleme cu spitalele. O să lucrăm pe tronsoane care pot fi izolate. Le blindez, scoatem țeava și ulterior reintroducem circuitul în funcțiune. Între timp alimentăm cu surse alternative”.
Alexandru Burghiu susține că problema principală este vechimarea sitemului, care are 52 de ani și trebuia înlocuit după 1990, dar nu s-a făcut asta și abia acum au început înlocuirea.
„Se văd efectele. Sistările se fac pentru că se lucrează, nu pentru că au apărut avarii. Lumea nu e obișnuită cu lucrări de înlocuire. Nu peticim, înlocuim tronsoane. Sistemul, rețeaua primară a fost construită în 20 de ani. Știu că e mai ușor să construiești de la zero decât să reabilitezi. Poți lucra cu 50 de kilometri pe an, nu poți să faci în trei ani de zile ce nu s-a făcut în treizeci.
Vrem nu vrem, suntem condamnați la acest sistem. RADET-ul este vital atât pentru energia termică cât și pentru cea electrică. Dacă dispare RADET-ul, dispare ELCEN-ul. Pe nimeni nu a interesat că țevile sunt vechi, s-a tot peticit și am ajuns să spunem stop joc, nu se mai poate. Dacă mai ducem încă o iarnă de genul acesta, fără să înlocuim din rețea și să refacem, vom ajunge la un colaps.
Suntem în al doisprezecelea ceas, dar am spus că trebuie să o facem ca la carte. Orice șantier deranjează, știm, dar oamenii trebuie să înțeleagă, nu avem de ales. Ideea centralei de apartament este un vis. Nu există capacitate de transportare a gazului. Noi vorbim de 560.000 de apartamente. Omul gândește la nivel indivual, dar câte unul pe rând ajugem să aibă jumătate din București. Președintele Engie România, cel care face distribuția, a zis că avem nevoie clar de zece ani pentru redimensionarea rețelei”.
