Găgăuzia, regiunea aflată în Repulica Moldova, la doar a 100 km de România, este de multă vreme„pionul” Rusiei în zonă. Recenta reținere, la Chișinău, a Bașcanei (guvernatoarea) Găgăuziei, Evghenia Guțul, a readus în prim=-plan situația acestei Unități Teritoriale Administrative Autonome plasată în Basarabia istorică.
Găgăuzia, „pionul” Rusiei în Moldova, la 100 km de România. Cine e Evghenia Guțul, Bașcana regiunii?
Găgăuzia este o regiune din sudul Republicii Moldova, la granița cu Ucraina, ce a făcut parte din Basarabia istorică.
A aparținut inclusiv regatului dac condus de Burebista, dar și voievozilor Moldovei, de la Alexandru cel Bun, la Ștefan cel Mare, intrând apoi sub dominație otomană, pentru ca din 1812 să fie ocupată de Imperiul Țarist.
De asemenea, după unirea Basarabiei cu România, din 27 martie 1918, a făcut parte din Regatul României până în 1940, cu o scurtă revenire la țara noastră în timpul ofensivei de dincolo de Prut din Al Doilea Război Mondial, revenind, apoi, după 1944, la URSS, ca parte a RSS Moldovenească.
Însă destinul acestei mici provincii din stepa Bugeacului, cu o suprafață care abia o egalează pe cea a județului Ilfov și Bucureștiului, la un loc, este legat mai degrabă de Rusia decât de Moldova, influența Moscovei fiind covărșitoare acolo.
Situată în stânga Prutului și mărginându-se la est cu regiunea Odesa. din Ucraina, Găgăuzia are statut de autonomie din 1995, cu instituții proprii, în interiorul Republicii Moldova.
Citește și: Bașcana Găgăuziei, reținută la Chișinău, îi cere lui Putin să o elibereze: „Copiați metoda României”
Capitala este orașul Comrat, iar distanța față de cel mai apropiat punct din România este de doar 100 km, pe cale aeriană, în timp ce până la București, tot pe calea aerului, sunt numai 272 de kilometri, conform distancefromto.net.
Dar cine sunt găguzii? Cea mai simplă definiție ar fi turci creștini vorbitori de limbă rusă și turcă. Despre originea lor nu există nici azi un consens întrucât nu sunt menționați în nicio sursă istorică după această denumire, de „găgăuzi”.
Situarea Găgăuziei în cadrul granițelor Republicii Moldova - Foto: arhiva
Prima mențiune a termenului se află într-o lucrare științifică din 1853, când istoricii bulgari au elaborat ipoteza descendenței cumane și pecenege a acestui popor.
Conform aceastei teorii, numele de „găgăuz” ar proveni din turcescul Gök-Oğuz, care se traduce prin „turcii albaștri” și era folosit pentru a desemna tribul turcic oghuz, din care provin și turcii anatolieni de astăzi, scrie historia.ro.
Acești turci ar fi poporul care l-a urmat în Anatolia pe sultanul Izzeddin Keykavus al II-lea (1236–1276), pe fondul violențelor comise de alte triburi de turci împotriva lor, din caua convertirii lor la ortodoxie.
Găgăuzia e locuită majoritar de turci ortodocși
În prezent, sunt puțin peste 300.000 de găgăuzi rămași în întreaga lume care încă își păstrează identitatea.
Deși recensământul din 2014 arăta că Găgăuzia are 134.000 de locuitori, la începutul anului 2022, biroul de statistică din Moldova a stabilit populația regiunii la 121 700 de persoane.
Conform clingendael.org, din cauza emigrării, cifrele reale ale populației ar putea fi mai apropiate de aproximativ 75.000, iar la ultimele alegeri din Găgăuzia au votat doar puțin peste 40.000 de persoane.
Cum menționam, găgăuzii sunt un popor turc care a fost reprimat sub dominația otomană pentru orientarea lor creștină ortodoxă.
Citește și: Găgăuzia se simte amenințată de trupe române. Rusia: Cea mai odioasă manifestare a Bucureștiului
Inițial, ei vorbeau găgăuza, o limbă turcică, dar de când au făcut parte din Uniunea Sovietică, aparținând de RSS Moldovenească, rusa a devenit limba dominantă.
Ca parte a URSS, regiunea relativ săracă Găgăuzia s-a dezvoltat din punct de vedere economic și cultural, ceea ce a condus la o trezire a naționalismului găgăuz în anii 1980, parțial ca răspuns la naționalismul românesc în creștere și la sentimentul unificator din Moldova.
La acea vreme, liderii găgăuzi au explicat că dorința lor de autodeterminare politică provenea din teama de dispariție, deoarece găgăuzii nu aveau entități de patronaj politic co-etnic în altă parte a lumii.
Găgăuzii au încercat în repetate rânduri să devină autonomi sau chiar independenți de Moldova, votând într-un referendum în 1990 să devină o republică independentă a Uniunii Sovietice și funcționând ca un stat cvasi-independent timp de câțiva ani.
Deși în martie 1991 au votat cu o majoritate covârșitoare pentru a rămâne în cadrul Uniunii Sovietice, deputații găgăuzi nu s-au opus propriei declarații de independență a Moldovei din 21 august 1991.
În 1994, Moldova și-a adoptat constituția, care a separat puterile, dar a și pus bazele autonomiei găgăuze.
Statuia lui Lenin din fața unei clădiri administrative din Comrat, capitala Găgăuziei - Foto: Profimedia Images
Articolul 111 din această constituție prevedea că „localităților de pe malul stâng al râului Nistru, precum și altor localități din sudul Republicii Moldova li se pot acorda forme speciale de autonomie în conformitate cu dispozițiile speciale ale legii organice”, mai arată sursa citată.
Autonomia a fost fixată ulterior printr-o lege din decembrie 1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei, care a creat Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia (UAT Găgăuzia sau Găgăuzia pe scurt).
Legea a stipulat dreptul la autodeterminare al Găgăuziei în cazul în care Moldova își pierde suveranitatea. În practică, această dispoziție a fost stimulată de teama Găgăuziei de o potențială fuziune a Moldovei cu România.
Legea a recunoscut limbile moldovenească, găgăuză și rusă ca fiind cele trei limbi oficiale ale regiunii și a stabilit structurile politice ale Găgăuziei: Adunarea Populară a Găgăuziei ca putere legislativă și Bașkanul (guvernatorul) ca putere executivă.
Frontierele regiunii au fost stabilite pe baza cifrelor etnice și, pentru unele municipalități, stipulate prin referendumuri în 1995.
Găgăuzia se află sub influența Rusiei din 1812
Abia aproape un deceniu mai târziu, principiile de bază ale autonomiei Găgăuziei au fost consacrate în constituție prin amendamente la articolul 111.
Totuși, Găgăuzia nu fost pe deplin integrată în Republica Moldova, iar influența Rusiei, într-o zonă aflată la doar 100 km de România, s-a intensificat implacabil.
Populația găgăuză votează de obicei în majoritate covârșitoare pentru partidele comuniste sau socialiste.
Prin urmare, partidele de pe partea dreaptă a spectrului politic încearcă rareori să se apropie de poporul găgăuz și îl consideră o „cauză pierdută” pro-rusă, în timp ce stânga le ia voturile de la sine.
Identitatea și memoria istorică a găgăuzilor este una de acomodare în Imperiul Rus și, mai târziu, în Uniunea Sovietică.
Citește și: Cum a ajuns Ștefan cel Mare ultimul apărător creștin al Crimeii? Regiunea, supusă de turci și tătari
Acest lucru i-a determinat pe găgăuzi să se identifice cu „lumea rusă”, o „comunitate transnațională imaginară de oameni care se identifică cu Rusia printr-o limbă comună, religie, valori conservatoare (care se opun ideilor liberale occidentale), cultură, istorie, atașament emoțional, sau considerații și practici politice, economice și de securitate”, potrivit aceluiași site menționat..
Iar înclinația către Rusia a fost evidentă și cu ocazia dublului referendum desfășurat pe 2 februarie 2024.
În cadrul acestuia, 98% dintre respondenți au afirmat dreptul regiunii de a se separa de Republica Moldova în cazul unei schimbări de stat.
De asemenea, găgăuzii au votat pentru integrarea în Uniunea Economică Eurasiatică condusă de Moscova.
Lipsa de motivație a autorităților centrale moldovenești de a se angaja cu Găgăuzia poate fi parțial explicată prin numeroasele probleme interne ale regiunii legate de lupte interne, corupție și capacitatea scăzută a Adunării Populare.
Potrivit aceleiași surse, corupția care implică fonduri UE, clientelismul politic și nepotismul, precum și disputele personale dintre politicienii din regiune sunt foarte răspândite.
În același timp, majoritatea politicienilor de la Chișinău percep Găgăuzia, în mare parte, prin prisma securității, văzând regiunea ca o sursă potențială de instabilitate provocată de Rusia.
Evghenia Guțul, bașcanul Găgăuziei, a fost primită la nceputul aceestui an de Vladimir Putin, la Soci - Foto: kremlin.ru
Rusia este, de asemenea, un actor activ în politica locală din Găgăuzia. Politicienii găgăuzi caută aprobarea Moscovei ca strategie de legitimare și, în mod tradițional, politicianul cu cel mai puternic sau, cel puțin, cel mai aparent sprijin din partea Moscovei câștigă alegerile din Bașcan.
Găgăuzia ar trebui percepută în mare măsură ca unul dintre riscurile de securitate regională pentru Moldova generate de războiul Rusiei din Ucraina, atât în ceea ce privește războiul convențional, cât și cel hibrid.
Aceasta se referă în special la districtul Budzhak din Ucraina, partea de sud a regiunii istorice Basarabia.
Acesta este populat de un amestec de etnici ucraineni, ruși, bulgari și găgăuzi și este legat de restul Ucrainei doar prin două poduri și o fâșie îngustă de pământ.
În 2015, a avut loc o încercare de scurtă durată de a forma un „Consiliu Național Basarabean”, iar bașcanul de atunci al Găgăuziei, Mihail Formuzal, a participat la una dintre reuniunile acestuia la Odesa, dorindu-se a se forma o„republică populară” în regiunea Budșak.
Oficialii ruși și mass-media de stat au depus eforturi considerabile pentru a prezenta aceste evoluții ca fiind subminarea drepturilor omului ale minorităților de către Ucraina și Moldova.
Citește și: Unirea Basarabiei cu România, evenimentul ce a amuțit Rusia. Armata bolșevică, alungată peste Nistru
Au apărut, de asemenea, speculații că Rusia ar putea folosi regiunea ca parte a unei campanii de război hibrid împotriva Moldovei și Ucrainei, dar să nu uităm cî și România se află la doar 100 de kilometri de Găgăuzia.
În „buna” tradiție a bașcanilor găgăuzi, Evghenia Guțul, actuala guvernatoare a zonei, este o apropiată, o protejată a Moscovei, apărînd inclusiv alături de președintele Vladimir Putin.
S-a născut la 5 septembrie 1986 în satul Etulia, un sat găgăuz din RSS Moldovenească a Uniunii Sovietice, cu numele de Buiucli. Este căsătorită și are doi copii, continuând să mențină Etulia ca reședință permanentă.
Înainte de alegerea sa din 2023, Guțul nu a avut un trecut politic semnificativ. După ce a urmat școala pentru a deveni avocat, ea a lucrat ca operator de telefonie, din 2012 până în 2014. Ulterior, ea a muncit ca reprezentant comercial și arhivar.
Guțul a intrat în politică abia când a lucrat ca secretară pentru filiala locală a Partidului Șor, în 2018, partid pro-rus creat și finanțat de oligarhul fugar Elan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în Republica Moldova.
Guțul și-a construit cariera politică ca activistă pro-rusă. La 22 martie 2023, a fost aleasă drept candidat la funcția de guvernator al Găgăuziei.
În timpul campaniei electorale, Guțul a promis că, dacă va fi aleasă, va construi un aeroport în valoare de 100 de milioane de euro, va crește salariile bugetarilor cu 30%, va construi un parc de distracții și că vor exista alte investiții în infrastructură, educație și alte sectoare ale economiei.
Unii jurnaliști au descris multe dintre promisiuni ca fiind nerealiste, deoarece, în opinia lor, punerea în aplicare a unor astfel de proiecte depășește competențele guvernatorului
Marțea trecută, pe 25 martie, Guțul a fost reținută marți pe aeroportul din Chișinău, fiind vizată într-o anchetă de corupție.
Procurorii moldoveni au anunțat că vor cere arestarea sa preventivă. bașcana riscând o pedeapsă de până la 7 ani de ănchisoare.
În 2023, Guțul a fost acuzată de finanțarea ilegală a campaniei electorale din Găgăuzia prin Partidul Șor, declarat ulterior neconstituțional de Curtea Constituțională a Republicii Moldova, dar reînființat sub un alt nume, Partidul „Șansă”.
La rândul său, Evghenia GuțulEa susține că dosarul este unul politic, orchestrat de președinta Maia Sandu și a făcut un apel la Vladimir Putin să facă presiuni pentru eliberarea ei.
„În numele poporului găgăuz, care nu și-a trădat niciodată prietenii istorici, vă adresăm, dragă Vladimir Vladimirovici, un apel: folosiți întregul arsenal de mecanisme diplomatice, politice și juridice pentru a exercita presiuni asupra autorităților moldovenești în vederea încetării imediate a represiunii politice și eliberării mele rapide”, a transmis Guțul prin avocatul său.
De altfel, Kremlinul a reacționat critic la reținerea lui Guțul, purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, acuzând Chișinăul că ar copia metodele României, făcând referire la cazul lui Călin Georgescu.
Oricum s-ar finaliza situația lui Guțu, Găgăugiz va rămâne un „pion”, un „cui al lui Pepelea” rusesc în Republica Moldova, unul foarte apropiat geografic și de România.
