Ministerul Muncii și-a asumat ca, până la 15 iunie, să vină cu un mecanism de protecție pentru românii care „au cu adevărat o greutate” pentru plata facturilor la energie electrică, a afirmat, luni, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, după respingerea, în plenul Senatului, a moțiunii simple împotriva sa.
Categoria de români care va primi carduri de energie. Mecanismul, gata până pe 15 iunie
Plafonarea prețurilor continuă până la 1 iulie. Se discută vouchere sau carduri
„La energie electrică, piața este într-o altă dinamică. La nivel european, prețurile au crescut destul de mult, 25 - 30%, de aceea am și luat măsura prelungirii schemei de plafonare - compensare (n.r. până la 1 iulie a.c.). Se pot întâmpla multe până în 1 iulie, suntem pregătiți pe diverse scenarii.
Citește și Facturi mai mari la pensie de la 1 iulie. Ce se întâmplă cu cardul de energie. Cine poate lua bani?
Scenariul de bază pe care mergem acum este să îi protejăm pe românii care au cu adevărat nevoie de sprijinul statului printr-un mecanism de tip voucher sau card pentru energie.
Citește și Burduja, reacție la moțiunea simplă a senatorilor izolaționiști: „E semn că facem treabă bună”
Prin Ordonanța 6, cea care a prelungit aceste scheme, Ministerul Muncii și-a asumat ca, până la 15 iunie, să vină cu această propunere de mecanism și, practic, să avem o protecție care cei cu adevărat au o greutate pentru plata facturilor”, a precizat Burduja.
Românii sunt sfătuiți să aleagă din timp oferte mai avantajoase de la furnizori
El a adăugat că românii ar trebui să intre pe site-ul ANRE și să-și aleagă, din timp, oferte de furnizare competitive.
„Nu se susține scenariul acesta al exploziei (...). Pentru românii care au un consum de peste 300 de kW pe lună, cel mai probabil prețurile vor scădea.
Sunt români în mediul urban care au consum mai mare, familie mai numeroasă și sunt la 1,3 lei kWh, există oferte mai mici pe piață în momentul ăsta și după perioada după 1 iulie.
E important ca românii să intre pe site-ul ANRE și să-și aleagă oferte de furnizare competitivă, foarte bună, cea care le convine cel mai mult. Cu cât mai din timp, cu atât mai bine.
Dar mesajul cel mai important e pentru românii care sunt în nevoie, cei care sunt în sărăcie energetică, cei vulnerabili, cei care au poate un aparat medical acasă și au un consum mare de energie electrică.
Pe ei, statul îi va proteja în continuare printr-un mecanism dedicat și cred că așa este cel mai corect, ca sprijinul statului să meargă cu prioritate către românii care au cea mai nevoie”, a transmis Burduja.
Soluția pe termen lung: investiții masive în producția internă de energie
El a adăugat că remediul pe termen mediu și lung este ca România să-și crească capacitatea de producție.
„Asta înseamnă să nu mai depindem de alții, să nu mai apelăm la importuri atunci când este secetă, nu bate vântul și asta va asigura un preț mult mai bun în facturi.
De aceea, am lansat cel mai important program de investiții în sectorul energetic după Revoluție.
Sunt 14 miliarde de euro doar fonduri nerambursabile, uitați-vă pe cifre, roadele deja încep să se vadă. Anul trecut, 1.251 de megawați noi în sistem, înseamnă cât opt ani la un loc înainte.
Anul acesta ne dorim să dublăm această performanță și o să vedeți un trend ascendent și în anii următori.
E adevărat că lucrurile nu o să se simtă de azi pe mâine, dar mesajul important și pentru români și pentru mediul economic este că nu departe de ziua de astăzi țara asta va fi un mare producător de energie și trebuie să avem încredere că aceste investiții la care lucrăm, multe dintre ele sunt în șantier, se vor termina și asta va însemna pentru toți o piață mai bună”, a detaliat Burduja.
La gaz, România nu are emoții: prețul rămâne printre cele mai mici din UE
În ceea ce privește facturile pentru gaz, el a spus că „nu avem emoții”, subliniind că România are „al patrulea” cel mai ieftin gaz din UE.
„În acest moment, schema de compensare - plafonare a fost prelungită de la 1 aprilie până la 1 iulie, pentru energie electrică și până la 1 aprilie, anul viitor, pentru gaz.
La gaz nu avem emoții, pentru că, având în vedere modul în care este structurată schema, cu o plafonare de la producător, pe tot lanțul până la clientul final, nu ne așteptăm nici la sume pentru compensare, nici modificări în facturi, deci România va avea în continuare, cred, al patrulea cel mai ieftin gaz din UE”, a conchis Burduja.