Într-un video postat pe Facebook, Mihăescu s-a apărat de acuzațiile de colaborare cu Securitatea și a invocat faptul că a fost bătut în cel puțin două rânduri de către ofițeri ai poliției politice înainte de 1989. Apoi, susține Mihăescu, i s-a dictat ce să scrie în acele note.
În 1986, când ar fi fost "pârât" de un coleg de Armată, Mihăescu susține că ar fi fost bătut până a făcut pe el și amenințat cu trimiterea la Canalul Dunăre - Marea Neagră sau "într-un batalion disciplinar".
În 1986, însă, trecuseră doi ani de la inaugurarea Canalului, care avusese loc pe 26 mai 1984.
O ramură a Canalului s-ar fi construit, într-adevăr, între 1984 și 1987, dar trecuseră deja mai bine de două decenii de când Canalul nu mai era și lagăr de muncă forțată. Potrivit istoricului Dorin Dobrincu, munca forțată a fost stopată în România în anii '60: "În anii 1950 – 1952 au ajuns în unităţi de muncă aproape 20.000 de oameni. Ele au fost desfiinţate în august 1952 şi transformate în colonii de muncă. Munca forţată a fost o realitate în România comunistă până în anii 60."
Mărturii ale celor care au suferit la Canal arată că munca forțată a fost o realitate cruntă acolo în anii '50.
