Analiza Newsweek România, bazată pe o cercetare a Asociației LINX (un proiect al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație), arăta că foarte multe dintre temele de propagandă kremlinistă promovate de Sputnik (trust de presă deținut de statul rus) se regăsesc și în Evenimentul zilei și Capital.
Citește și: Medicul Flavia Groșan atacă: Mai știți ceva de „eroul” care s-a ars să salveze niște pacienți scrum?
Editura Evenimentul zilei și Capital SRL, deținută de Dan Andronic, a dat în judecată atât Newsweek România, cât și Asociația LINX, pentru a-și repera onoarea: a cerut compensații de 50.000 de lei.
Citește și: Definitiv: Truică, 7 ani (închisoare); Dan Andronic, 3 ani (suspendare); Prințul Paul, 3 ani, 4 luni
Cererea lui Andronic a fost respinsă de instanță încă din iulie 2020. Judecătorii, însă, au motivat hotărârea șase luni mai târziu.
Potrivit acestei motivări, "În motivarea cererii, reclamanta a arătat că revista Newsweek apare ca având o preocupare constantă în a asocia publicația Evenimentul Zilei cu o așa-zisă afiliere unor <interese rusești>; este vorba de afirmațiile făcute (...) sub titlul <Jurnaliștii aflați în simbria PSD, preferații portalului de propagandă rusă Sputnik>, (...) sub titlul <EVZ și România Liberă, sateliții Sputnik. Diversiunea se extinde> (...)."
Citește și:
„Jurnaliștii” aflați în simbria PSD, preferații portalului de propagandă rusă Sputnik
Presa și politicienii care vor o Românie anti-occidentală
EVZ și România liberă, sateliții Sputnik. Diversiunea se extinde
Ce a solicitat, practic, Andronic, din punctul de vedere al judecătorilor? "Instanța constată ca acțiunea reclamantei Editura Evenimentul zilei și Capital SRL este întemeiată pe dispozițiile art. 1357 alin. 1 Cod Civil care reglementează răspunderea civilă delictuală, aceasta solicitând în principal repararea prejudiciului moral suferit prin publicarea materialelor pretins a fi defăimătoare la adresa sa.
Ca atare, instanța este chemată să analizeze întrunirea în mod cumulativ a condițiilor angajării răspunderii civile delictuale, respectiv a existenței faptei ilicite, a prejudiciului, a legăturii de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu și a vinovăției pârâtelor", se mai arată în motivare.
"Scopul demersului jurnalistic a fost acela de a informa opinia publică asupra unor chestiuni de interes public"
Și iată care au fost argumentele instanței:
"Instanța constată, pe de o parte, că afirmațiile cuprinse în cele trei materiale au natura unor judecăți de valoare care nu trebuie dovedite.
Astfel, în cauza Lingens c. Austriei, Curtea a stabilit că adevărul judecăților de valoare nu este susceptibil de a fi dovedit.
Se reține că judecățile de valoare conțin o doză inerentă de subiectivism, astfel încât nu se aplică cerința demonstrării veridicității lor, bucurându-se de protecția art. 10 din CEDO, în măsura în care se bazează pe o argumentare logică și dacă au la bază elemente obiective care să le justifice, respectiv să fie fondate pe un minim de fapte. În acest sens, se reține că pârâtele au făcut dovada publicării a numeroase articole aparținând mai multor agenții de presă.
Instanța mai constată că anterior publicării acestor materiale, în perioada iulie - septembrie 2018, pârâta Asociația Linx a Jurnaliștilor de Investigație a analizat numeroase știri emise de diferite agenții de presă.
Se reține că scopul demersului jurnalistic a fost acela de a informa opinia publică asupra unor chestiuni de interes public, fiind îndeplinită astfel obligația de emitere a informațiilor și ideilor asupra unor subiecte de interes general.
Reclamanta nu a făcut dovada că afirmațiile nu corespund adevărului și nici a relei-credințe a pârâtelor
Instanța constată astfel că nu este îndeplinită condiția existenței unei fapte ilicite, faptele pârâtelor avand un caracter licit, fiind efectuate în exercitarea dreptului la liberă exprimare și a dreptului de a primi și comunica informații. Numai exercitarea în mod abuziv, cu rea-credință, a acestui drept poate antrena răspunderea civilă delictuală, situație care nu se regăsește însă în cauza de față.
Instanța mai reține că reclamanta nu a făcut dovada că afirmațiile nu corespund adevărului și nici a relei-credințe a pârâtelor, neputând fi așadar reținută în sarcina pârâtelor existența unei practici anticoncurențiale față de reclamantă.
Totodată, se constată că reclamanta nu a făcut dovada drepturilor personale nepatrimoniale pretins a fi fost încalcate de către pârâte."
Prin urmare, "Față de aceste considerente, instanța constată că acțiunea reclamantei este neîntemeiata, urmând a fi respinsă ca atare."
Andronic are acum posibilitatea să facă apel la această decizie. Deocamdată, nu și-a exercitat acest drept procesual.
