Klaus Iohannis a declarat, la Blaj, că avem datoria de a nu îi uita pe cei care au deșteptat conştiinţa de sine a românilor transilvăneni.
Iohannis, la Blaj: „Avem datoria de a nu îi uita pe cei care au deşteptat conştiinţa românilor.”.
Iubirea aproapelui, solidaritatea şi armonia socială sunt tezaurul nostru preţios, iar în calitate de cetăţeni ai unei ţări care a luptat pentru democraţie, avem datoria de onoare de a nu îi uita pe cei care au deşteptat conştiinţa de sine a românilor transilvăneni şi pe umerii cărora s-a ridicat arcul unităţii naţionale de la 1918, a spus preşedintele Klaus Iohannis, la evenimentul de miercuri, de la Blaj, ce marchează 75 de ani de la scoaterea în afara legii a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice.
Citește și: VIDEO Klaus Iohannis: Reformele educaţionale necesită răbdare şi perseverenţă
"Este emoţionant acest eveniment special prin care rememorăm atacul nedrept şi nedemn la adresa libertăţii de conştiinţă, care s-a întâmplat în urmă cu 75 de ani, prin interzicerea de către regimul comunist a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice.
Fiind cetăţeni ai unei ţări care a luptat pentru a-şi câştiga democraţia, avem datoria de onoare de a nu-i uita pe cei care au deşteptat conştiinţa de sine a românilor transilvăneni şi pe umerii cărora s-a ridicat la 1918 arcul unităţii noastre naţionale (...).
În toamna lui 1948, la un secol de la Marea Adunare Naţională de la Blaj, arestarea episcopilor greco-catolici Valeriu Traian Frenţiu, Iuliu Hossu, Alexandru Rusu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Vasile Aftenie şi Tit Liviu Chinezu a constituit un nou pas din strategia comuniştilor de acaparare a puterii, de îndepărtare a poporului român de destinul său european şi de amputare a tradiţiilor noastre spirituale", a afirmat Klaus Iohannis.
Preşedintele a adăugat că anul 1948 a fost marcat de lichidarea proprietăţii private şi de prigoana declanşată asupra conducerii Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice şi s-a încheiat cu desfiinţarea acesteia.
"Persecuţia declanşată împotriva Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice deschidea o nouă fază în asaltul comuniştilor asupra valorilor şi instituţiilor democratice ale ţării: etapa anihilării conştiinţelor şi a suprimării elitelor României.
Scoaterea în afara legii a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice s-a petrecut, supremă umilinţă, chiar în ziua în care ar fi trebuit să fie onorată contribuţia ei la Marea Unire", a menţionat preşedintele Iohannis, în alocuţiunea sa susţinută în cadrul evenimentului desfăşurat la Catedrala Arhiepiscopală Majoră "Preasfânta Treime" de la Blaj.
El a amintit că, imediat după Revoluţie, la 30 decembrie 1989, Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică şi-a reocupat locul în rândul cultelor, în viaţa religioasă a colectivităţilor şi în dialogul interconfesional din ţara noastră.
"În aceste vremuri foarte complicate în care ne aflăm, iubirea aproapelui, solidaritatea şi armonia socială sunt tezaurul nostru preţios, pe care mă bucur să-l văd întărit prin rugăciune, caritate, respect şi dialog interconfesional. În numele statului român, transmit înalta apreciere Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice, contribuţiilor sale la patrimoniul spiritual şi la modernitatea ţării noastre", a spus Klaus Iohannis.
Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, la Blaj, cu Sinodul Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică şi a participat la un eveniment comemorativ care marchează 75 de ani de la scoaterea în afara legii a Bisericii Române Unite, Greco-Catolice.
Miercuri, la Blaj, în Catedrala Arhiepiscopală Majoră "Sfânta Treime" are loc evenimentul "Ceasul Vinerii Mari - 75 de ani de la dezlănţuirea prigoanei împotriva Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică".
Klaus Iohannis se află în a patra sa vizită la Blaj în calitate de şef al statului, precedentele trei având loc în primul mandat de preşedinte.
* În anul 1948, după instaurarea dictaturii comuniste, Biserica Română Unită cu Roma, care număra în jur de 1,8 milioane de credincioşi, a fost scoasă în afara legii. Prin Decretul nr. 358 din 1 decembrie 1948, bunurile sale au fost preluate de către stat, iar cele aproximativ 2.500 de biserici au fost atribuite Bisericii Ortodoxe Române.
Anterior, în noaptea de 28 spre 29 octombrie 1948, episcopii greco-catolici au fost arestaţi, fiind închişi la Sighet, Gherla, Aiud, unde au fost supuşi torturii şi cei mai mulţi au murit.
Prin Decretul Lege nr. 9 din 31 decembrie 1989, s-a abrogat Decretul nr. 358/1948 şi s-a recunoscut oficial Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică.
Această biserică a luat naştere în Transilvania la sfârşitul secolului al XVII-lea, în contextul politic adus de integrarea Transilvaniei în Imperiul Austriac în 1691, prin unirea cu Biserica Catolică a unei părţi a românilor ortodocşi.
În urma unirii, aceştia îşi puteau păstra ritul, tradiţiile, limba liturgică, sărbătorile, respectiv specificul instituţional. În schimb, recunoşteau supremaţia papală, existenţa purgatoriului, împărtăşirea cu azimă şi Filioque.
Citește și: Iohannis evocă sprijinul arătat de comunitatea turco-tătară refugiaților ucraineni
"Şcoala Ardeleană" este curentul de idei iluministe din secolul al XVIII-lea, care afirma ideea emancipării omului prin cultură şi educaţie, curent născut în cadrul Bisericii Greco-Catolice prin cărturarii ei formaţi la Blaj, Roma şi Viena.
"Şcoala Ardeleană" a definit identitatea noastră naţională prin opere documentate, a dovedit originea română a poporului român, latinitatea limbii române, continuitatea românilor pe teritoriul fostei Dacii şi unitatea românilor, adevăruri care au stat la baza luptei pentru recunoaşterea românilor ca naţiune şi a luptei pentru drepturi egale cu ale celorlalte naţiuni din Ardeal.
