Legea offshore, adoptată. Urmează partea grea

Dezbaterile au arătat însă că ALDE și PSD au interese complet diferite. Călin Popescu Tăriceanu l-a convins pe Liviu Dragnea să accepte o serie de amendamente propuse de ALDE sub amenințarea că proiectul nu va trece de Parlament. În vară, președintele Iohannis se declarase nemulțumit de o primă variantă a proiectului și l-a retrimis Legislativului. 

Unul din cele mai disputate amendamente – pe care Dragnea l-a acceptat, după o opoziție inițială – se referă la includerea unor principii de stabilitate și predictibilitate. „Titularilor acordurilor petroliere (...) li se aplică pe toată perioada derulării acestora nivelul de redevenţă, cotele procentuale de redevenţă petrolieră, pragurile de producţie brută aferentă acestor cote şi regimul fiscal specific aplicabil activităţii de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare, desfăşurate în baza acordurilor existente la data intrării în vigoare a prezentei legi“, se arată într-un amendament inițiat de PNL și acceptat de majoritate. 

Legea mai prevede:

1.  Deținătorii licențelor offshore sunt obligați să vândă pe piețele centralizate din România minimum 50% din cantitatea de gaze contractate cu livrare în anul calendaristic respectiv. 
2.  Titularii licențelor au obligaţia ca cel puţin 25% din numărul mediu anual de angajaţi să fie cetățeni români cu rezidenţă fiscală în România.
3. Limita maximă a deducerii investiţiilor în segmentul upstream nu poate depăşi 30% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare offshore.

Companiile, câștig peste al statului

PSD a susținut, în ședința din 23 no­iem­brie a comisiilor de specialitate în care s-a discutat legea offshore, că statul român ar încasa, pe toată perioada de exploatare a zăcămintelor de gaze din Marea Neagră, circa 42% din totalul veniturilor rezultate din vânzarea acesta, respectiv 13,52 miliarde dolari. Companiile petroliere ar obține un profit de 18,18 miliarde dolari, adică 58%. 

Aceste calcule se bazează pe o limită maximă a deductibilității investițiilor companiilor de 30% din impozitul pe veniturile suplimentare datorat, precum și pe o estimare la 115 miliarde metri cubi a volumului de gaze exploatate în offshore. „Cu toții suntem de acord că trebuie să exploatăm acele gaze și că trebuie să o facem repede. Problema este că, în cazul altor țări cu rezerve similare, statul rămâne cu 80% din profit, iar petroliștii cu 20%. Iar noi mergem acum pe 43%-44% din profit pentru stat, iar restul pentru petroliști. Asta e singura mare problemă a legii offshore care intră astăzi la vot“, a declarat fostul lider al USR, deputatul Nicușor Dan.

Vânzarea gazelor, din 2021

După adoptarea legii, urmează: începerea exploatării, asigurarea transportului gazelor scoase la suprafață și comercializarea lor. Sorin Gal, director general în cadrul Agenției Naționale de Resurse Minerale, aprecia că, anual, se vor extrage din Marea Neagră 9-10 miliarde de metri cubi de gaze. Cu tot cu extracția onshore, România ar produce circa 20 de miliarde de metri cubi pe an.

 Consumul anual al României, în prezent, este de 11 miliarde metri cubi gaze. În august, Transgaz a anunțat că va investi 360 de milioane de euro pentru realizarea conductei Tuzla-Podişor, care va prelua gazele care vor fi extrase din Marea Neagră şi le va duce la export. Până la Tuzla, este obligaţia companiilor care vor extrage gaze din Marea Neagră să construiască conducte. 

De pe uscat, este obligaţia Transgaz să construiască infrastructura de transport. Cererile angajante primite de Transgaz din partea companiilor care dețin licențe offshore și vor să folosească conducta Tuzla-Podișor se întind pe perioada 2021-2036 și acoperă un volum de 121 miliarde metri cubi gaze. 

OMV amână pentru 2019 decizia privind investițiile în Marea Neagră

OMV a hotărât să amâne, pentru anul următor, decizia de investiţie în proiectul său offshore din Marea Neagră din cauză că Guvernul României a avut nevoie de o durată prea mare de timp pentru a pune la punct cadrul de reglementare, a declarat directorul general Rainer Seeele.

În plus, Seele a arătat că este nemulțumit de prevederea privind  obligativitatea vânzării unei părți din gazul extra din Marea Neagră pe piața din România. 

„Suntem foarte îngrijoraţi de faptul ca vom fi restricţionaţi în vânzarea gazelor. Libertatea de vânzare a gazelor este foarte importantă”, a menționat Raine Seele, subliniind că, spre deosebire de alte ţări din regiune, România este aproape în întregime independentă din punct de vedere energetic. 

România importă mai puţin de 10% din necesarul său de gaze de la Gazprom, restul fiind produs local de Romgaz şi Petrom.

Evenimentul anului în energie 

OFFSHORE OIL & GAS IN THE  BLACK SEA SUMMIT este cea mai amplă dezbatere din România pe tema legii offshore adoptată de Parlament și este organizată de Newsweek România.  Evenimentul va avea loc marți, 20 noiembrie 2018, la Hotelul Radisson Blu din București.

Va fi o ocazie unică, atât pentru reprezentanți ai mediului politic, cât și pentru principalii jucători din industria energetică, să pună întrebările și să obțină informațiile necesare legate de impactul acestei noi legislații asupra economiei României. Printre vorbitori: Hans Klemm, ambasadorul SUA în România, Mark Beacom, CEO, Black Sea Oil & Gas, Iulian Iancu, Președinte al Comisiei de Industrie și Servicii din Camera Deputaților, Cristina Prună, deputat în Parlamentul României, Carmen Oprea, Responsabil de politici din cadrul Comisiei Europene, Adrian Constantin Volintiru, Director General Romgaz, Andrew Costin, Președinte al Petroleum Club Romania, Radu Dudău, Director la Energy Policy Group. 

Cei care doresc să participe la acest eveniment se pot înscrie online pe site-ul events.newsweek.ro.