Primul Papă care și-a schimbat numele era botezat după un zeu păgân. Gestul său a devenit o tradiție printre Suveranii Pontifi care fac acest lucru imediat după alegerea lor de către Conclav. Astfel, Jorge Mario Bergoglio a devenit Francisc I, Joseph Aloisius Ratzinger a fost Benedict al XVI-lea, iar pe Karol Józef Wojtyła îl știm drept Ioan Paul al II-lea.
Primul Papă care și-a schimbat numele era botezat după un zeu păgân. Tradiția durează de 1.500 de ani
Un simplu detaliu de la naștere a fost suficient pentru instituirea unei tradiții care a adunat o vechime de 1.500 de ani printre Suveranii Pontifi.
Ioan al II-lea a devenit Papă în 533, la Roma, fiind primul Pontif care și-a luat un nume nou după ce a fost ridicat în scaunul papal.
De ce a făcut asta? El a considerat că numele primit la naștere, Mercurius, era nepotrivit, deoarece îl onora pe zeul păgân Mercur, echivalentul lui Hermes din mitologia greacă.
El a ales Ioan ca nume papal - sau nume regnal, de domnie - în memoria Papei Ioan I (523-526) care era deja venerat ca martir.
Mercurius s-a născut la Roma în jurul anului 475 și a devenit preot la Basilica di San Clemente, o biserică cu origini străvechi de lângă Colosseum, conform italyonthisday.com.
În acea perioadă a istoriei, simonia - cumpărarea și vânzarea de funcții bisericești - era foarte răspândită în rândul clerului.
După moartea fostului papă, Bonifaciu al II-lea, tronul papal a stat neocupat vreme de mai bine de două luni, timp în care au fost vândute unele vase sacre.
Papa Ioan al II-lea purta la naștere numele unui zeu roman, Mercurius - Foto: Profimedia Images
Problema a fost adusă în atenția Senatului roman, care a adoptat ultimul său decret cunoscut înainte de desființare, interzicând simonia în alegerile papale.
Citește și: Legenda bisericii unde Papa Francisc va fi înmormântat. 7 Suverani Pontifi au fost îngropați aici
Acest decret a fost confirmat de regele ostrogoțilot din Italia, Athalaric, care a ordonat ca decretul să fie gravat în marmură și plasat în Bazilica Sfântul Petru.
El a adăugat o regulă conform căreia, dacă pe viitor avea loc o alegere contestată, clerul roman urma să plătească o sumă de bani ce urma să fie distribuită săracilor.
Papa Ioan al II-lea purta la naștere numele unui zeu păgân
Nu se știe cu certitudine cum a obținut Mercurius scaunul papal, dar în acea perioadă favoarea regilor era importantă pentru oricine dorea să devină papă.
Athalaric a rămas întotdeauna în relații bune cu Papa Ioan al II-lea, după cum acesta era, în mod evident, în grațiile împăratului Iustinian I al Imperiului Roman de Răsărit, despre care se spune că i-a trimis câteva daruri valoroase.
Ioan a murit în mai 535 și a fost înmormântat în Bazilica Sfântul Petru. El a fost succedat de Papa Agapetus I, care și-a păstrat numele real.
Timp de patru secole și jumătate, papii de după Ioan al II-lea și-au păstrat cu toții numele real până când a fost ales Pietro Canepanova în 983.
Acesta nu a vrut să folosească numele Sfântului Petru (Pietro fiind Petru, în latină) care este considerat primul Papă, și astfel s-a numit Ioan al XIV-lea.
Citește și: Camerlengo, omul din umbră ce conduce Vaticanul după moartea Papei Francisc. Poate fi Suveran Pontif
De altfel, nici un Suveran Pontif nu a îndrăznit să calce regula și să folosească numele Apostolului lui Hristos ca nume de Papă.
El a fost urmat de Giovanni di Gallina Alba, care și-a păstrat numele de naștere (Giovanni, adică Ioan) și a devenit Ioan al XV-lea, în 985, când a început pontificatul său.
După moartea sa, în 996, papii au început să-și aleagă un nume papal în mod regulat. Cel mai popular nume ales de-a lungul secolelor a fost cel de Ioan.
Cât despre cel care a inițiat această tradiție, din păcate se crede că mormântul său a fost distrus în timpul demolării vechii biserici și al construirii noii bazilici Sf. Petru, în secolele XVI și XVII.
